Subiectele Zilei: Cat isi trag parlamentarii, pe fata, din afacerile cu statul; Procurorul General, Codruta Kovesi, intervievat de Cristian Tudor Popescu: Voi propune CSM ca identitatea "victimelor colaterale" din stenograme sa fie protejata; Laureat al Premiului Nobel cu origini romanesti: "America nu mai este atat de mare incat sa scoata lumea din criza"

Cat isi trag parlamentarii, pe fata, din afacerile cu statul. In timp ce uninominalii pastreaza aparenta neimplicarii in afacerile cu bani de la buget, rudele lor prospera din astfel de contracte, arata primele declaratii de interese dupa noua Lege ANI. Personal, dar mai ales prin intermediul sotiilor si copiilor, parlamentarii fac afaceri profitabile cu statul si pe timp de criza. O demonstreaza primele declaratii de interese depuse dupa modificarea Legii ANI, care includ contractele incheiate de firmele demnitarilor, sotiilor, copiilor sau parintilor lor cu autoritatile publice. Preferatele uninominalilor sunt primariile din judetele care i-au trimis in parlament. Ministrii, pe de alta parte, ca si parlamentarii cunoscuti pentru astfel de afaceri nu s-au grabit inca sa si le declare, informeaza evz.ro.

Laureat al Premiului Nobel cu origini romanesti: „America nu mai este atat de mare incat sa scoata lumea din criza”. Putini stiu ca americanul Kenneth J. Arrow, unul dintre cei mai importanti teoreticieni in economie din lume, are origini romanesti. Bunicii acestuia au trait in Iasi si au emigrat in America in anii 1890. Arrow a primit Nobelul pentru teoriile sale cu privire la echilibrul economic general si statul social, in 1972, pe cand avea 51 de ani, fiind cel mai tanar laureat al acestui premiu. Astazi, in ciuda varstei inaintate, economistul american continua sa predea la Universitatea Stanford. Intr-un interviu pentru Romania Libera, Arrow explica modul in care va iesi lumea din criza economica si care sunt sansele Romaniei de a-si depasi problemele actuale, potrivit Romania libera.

Esec la Magistratura. Facultati inutile. Procentul de promovabilitate in INM a fost in acest an cel mai scazut din istoria institutului. Doar 68 de posturi din cele 200 scoase la concurs s-au ocupat in acest an la Institutul National al Magistraturii, locul in care, dupa inca doi ani de studii, absolventii de Drept devin judecatori si procurori. Esecul este cu atat mai surprinzator cu cat, incepand din acest an, nota minima de admitere a fost scazuta de la 8 la 7. Daca ar fi ramas aceeasi nota minima ca si anul trecut, doar cinci absolventi de Drept ar fi intrat acum la INM. Dezastrul din acest an este motivul pentru care se impune o analiza asupra calitatii pe care o ofera facultatile de Drept din Romania. Rezultatele obtinute la admiterea in Magistratura in ultimii sase ani furnizeaza un adevar ce devine evident prin insusi faptul ca e generat statistic: facultatile de stat domina categoric topul absolventilor de Drept care trec examenele de la INM, desi „produc” anual semnificativ mai putini absolventi decat facultatile particulare. Facultatile de stat din Bucuresti, Cluj si Iasi, la care se adauga Academia de Politie, sunt cele ale caror absolventi reusesc, an de an, sa treaca examenele deosebit de severe de admitere la INM, anunta Adevarul.

Cum traieste un cuplu de homosexuali in Bucuresti. Lui Tudor si lui Nicu legea le interzice sa se casatoreasca sau sa adopte un copil, iar societatea nu le permite nici macar sa se tina de mana pe strada. Incearca totusi sa duca o viata normala. Sunt gay si au o relatie care in ochii a mai mult de jumatate dintre romani este scandaloasa, tot atatia nu si i-ar dori ca vecini sau sa le fie colegi de munca, potrivit ultimilor statistici. Ei nu-si duc insa viata dupa statistici, nu au vecini cu care sa-si bea cafeaua dimineata, la locul de munca nu trebuie sa trambiteze despre orientarea lor sexuala si au invatat in timp sa nu riposteze atunci cand capetele se intorc pe strada dupa ei si sunt apostrofati cu „poponarilor!”. Oricum, ei cred ca atitudinea oamenilor s-a mai domolit in timp, nu suficient insa cat sa duca o viata normala. Asa ca, paradoxal, iubirea lor isi recapata libertatea intre patru pereti, cu usa inchisa, dupa ora sase seara, cand se intorc de la serviciu. Niciunul dintre ei nu a descoperit insa cum sa sparga zavorul cu care i-a incuiat societatea, relateaza evz.ro.

Procurorul General, Codruta Kovesi, intervievat de Cristian Tudor Popescu: Voi propune CSM ca identitatea „victimelor colaterale” din stenograme sa fie protejata. „Cred ca trebuie sa lamurim modul in care aceste redari ale interceptarilor ajung in presa. In activitatea de urmarire penala sunt dosare in care procurorii apeleaza la aceste interceptari. Daca ar fi sa ma refer la o statistica in Ministerul Public, cred ca in sub 10% din dosarele pe care noi le avem in instrumentare se apeleaza la acest procedeu. Avem structurile DNA si DIICOT, unde faptele prin natura lor fiind mai grave, legea ofera posibilitatea anchetatorilor sa foloseasca aceasta metoda de probatiune. Dar nu este un procent foarte mare de dosare in care se folosesc astfel de procedee probatorii. Problema interceptarilor care au ajuns in presa se poate explica, daca vreti, in urmatorul mod: o data plecat dosarul de la Parchet, inregistrandu-se la instanta de judecata, el devine public. El poate fi consultat de persoana care este trimisa in judecata” a declarat Codruta Kovesi, citata de Gandul.

Cum a devenit Pasajul Basarab un record european. Pasajul Basarab da cumplite batai de cap, de patru ani, inginerilor romani, spanioli si italieni care lucreaza impreuna la acest proiect. Deseori planurile din birouri nu s-au potrivit cu cele din teren, ingreunandu-le munca. Dar exista si un motiv de fala: podul hobanat, portiunea suspendata prin cabluri deasupra caii ferate, este cel mai lat de acest tip din Europa. Se sprijina pe doi piloni de 80 de metri inaltime, care vor fi conectati la 3.000 de cabluri pentru a-i sustine structura masiva de metal, lata de 42 de metri, un record de largime pentru spatiul european. Este vorba despre podul hobanat al Pasajului Basarab, primul lucru pe care il mentioneaza Ion Dedu, seful Directiei Transporturi din Primaria Capitalei, cand vorbeste despre punctele forte ale proiectului. Amplasarea unui astfel de pod a fost considerata solutia optima pentru a face legatura intre punctul de urcare de pe bulevardul Nicolae Titulescu si partea de pasaj de dupa Fabrica de Bere Grivita.

Craciunul la tara – 750 de lei sase zile in Maramuresul istoric, 70 de lei plimbarea cu mocanita. Mai mult confort, tot la tara: Revelion la Baia de Fier, in conac de patru margarete, 1250 de lei patru nopti la camera dubla matrimoniala, cu pensiune completa si masa festiva de Revelion. Cinci ore te plimba mocanita de Craciun, de la Viseul de Sus pana la Novat si inapoi. Sunt 12 kilometri si un pic, dar trenul mai mult aluneca decat merge, special sa apuci sa tragi tot peisajul in poza. Treci prin salbaticie, prin paduri fara drumuri si sate si, de pe scaunul tau calduros, poti sa vezi lupi sau ursi, privindu-te de pe marginea caii ferate. De Craciun, plimbarea cu mocanita costa 70 de lei, in care mai sunt incluse gustarea maramuresana, Viflaimul si insotitorul de tren care-ti spune povestile locului, potrivit Romania libera.

Fabricile comuniste, posibile case pentru tineri. Vechile fabrici si hale industriale ar putea fi transformate, cu bani europeni, in garsoniere pentru tineri, daca noua lege a locuintei va fi adoptata. Fostele fabrici si hale industriale abandonate ar putea fi reabilitate dupa modelul docurilor londoneze si transformate in imobile de garsoniere destinate tinerilor aflati la inceput de drum. La fel si casele vechi din administrarea primariilor, care ar urma sa fie compartimentate in locuinte sociale, de dimensiuni mai mici, astfel incat viitorii chiriasi sa si le poata permite. Acestea sunt doar doua dintre cele mai importante prevederi ale proiectului noii legi a locuintei, asternut pe hartie de specialistii Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului (MDRT) si care, in cazul in care ar fi adoptat, ar putea face ordine pe piata caselor sociale din Romania, dupa cum subliniaza cei care l-au conceput, scrie evz.ro.

Cum a facut rost Teodosie de un milion de euro. Dupa ce timp de trei ani nu a platit un leu la bugetul de stat, Arhiepiscopia Tomisului a reusit sa adune, in mai putin de doua luni, un milion de euro pentru a scapa de sub sechestrul Fiscului. Institutia condusa de IPS Teodosie l-ar face invidios pe orice om de afaceri prin mecanismele iesite din comun cu care a reusit sa faca rost, intr-un timp record, de un milion de euro pentru achitarea integrala a datoriilor catre bugetul de stat. Daca ne raportam la intervalul cuprins intre 14 septembrie 2010, data la care Directia Generala a Finantelor Publice Constanta a comunicat in mod oficial faptul ca a pus sechestru asigurator pe toate bunurile Arhiepiscopiei Tomisului si joia trecuta, atunci cand institutia datornica a comunicat ca si-a platit restantele, rezulta sase saptamani, adica fix 42 de zile in care s-au strans cele 4,2 milioane de lei. Altfel spus, fetele bisericesti au „produs” 100.000 de lei pe zi. La scurt timp dupa ce Fiscul constantean a blocat conturile arhiepiscopiei lui Teodosie si a sechestrat cladirile, parohiile constantene au inceput sa „fiarba”. IPS Teodosie a facut mai multe vizite in teritoriu, actiunea fiind tinuta departe de ochii presei. Nici unul dintre preotii implicati nu a vrut sa dea detalii despre ce s-a discutat la „cina cea de taina”, cu exceptia faptului ca se vor scumpi lumanarile si ca le-au fost scazute salariile. Dat fiind insa faptul ca, cel putin in cazul Mangaliei, acolo unde seful Arhiepiscopiei Constanta i-a convocat pe preotii din sudul litoralului la o sedinta in biserica cu usile inchise, iar acestia au venit, fiecare cu gentute si borsete burdusite iar altii cu teancuri de bani la vedere, este aproape sigur ca preotimea constanteana a contribuit din rasputeri la stingerea restantelor, anunta Romania libera.