Sunt peste 61.400 de joburi neocupate în economie. Declinul demografic face ca tot mai puțini tineri să intre pe piața muncii. Anul trecut România avea cu peste 34.000 de tineri de 20-24 ani mai puțini decât în 2010

Situația precară de pe piața muncii continuă să își arate colții- din cauza șomajului scăzut și a migrației externe, angajatorii găsesc tot mai greu oameni calificați, iar atunci când dau de ei, se trezesc în fața unor solicitări salariale dificil de satisfăcut. Îi poți înțelege- câtă vreme Guvernul mărește salariile bugetarilor cu 15%, de ce ar cere un candidat bani mai puțini? Oamenii de afaceri spun că numărul tot mai mare de locuri de muncă rămase ne-ocupate a devenit tot mai greu de completat, candidații scăzând de la un trimestru la altul. Luni, Statistica a transmis numărul acestor locuri de muncă vacante din economie: circa 61.400, mai multe cu 3.000 față de primele 3 luni ale acestui an. Numărul șomerilor este de circa 400.000, dar trebuie ținut cont de faptul că declinul demografic al României face ca tot mai puțini tineri să intre pe piața muncii. Pentru a face o simplă comparație, anul trecut aveam cu peste 34.000 de tineri în grupa de vârstă 20-24 de ani decât în 2010.

Ce mai arată datele INS publicate luni:

• În trimestrul II 2018, cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în alte activităţi de servicii (2,88%), în administraţia publică (2,59%), respectiv în sănătate şi asistenţă socială (2,05%). În industria prelucrătoare s-a concentrat peste o pătrime din numărul total al locurilor de muncă vacante (17,5 mii locuri vacante), iar rata a luat valoarea de 1,46%.

• Sectorul bugetar  a însumat circa 27% din numărul total al locurilor de muncă vacante. Astfel, 7,1 mii locuri vacante se regăsesc în administraţia publică, 6,9 mii locuri vacante în sănătate şi asistenţă socială, respectiv 2,7 mii locuri vacante în învăţământ.

• La polul opus, cele mai mici valori atât ale ratei, cât şi ale numărului locurilor de muncă vacante s-au regăsit în industria extractivă (0,14%, respectiv 0,07 mii locuri vacante).

Care e problema cu tinerii? Din păcate, nu e doar o problemă, ci mai multe...

Dintre cei aproape 5 milioane de tineri (mai puțini oricum decât totalul pensionarilor) din grupa de vârstă 15-34 ani, peste jumătate au studii medii (în principal liceul). Cei mai mulţi consideră că nivelul de instruire absolvit este suficient, acesta fiind principalul motiv pentru care nu şi-au continuat studiile. Numărul celor care lucrau era de 2,5 milioane persoane, adică jumătate. Din cealaltă jumătate de tineri care nu aveau job, 278.000 erau șomeri iar peste două milioane erau persoane inactive! (mai excat 2,091 mii persoane inactive)

Aproape trei sferturi (74,6%) dintre tinerii ocupaţi erau salariaţi, în marea lor majoritate cu regim de lucru permanent; 50,4% lucrau în sectorul serviciilor, 28,5% în industrie şi construcţii şi 21,1% în sectorul agricol. Cele mai de succes metode de găsire a unui loc de muncă sunt contactarea directă a angajatorului (49,3% dintre tinerii care lucrau găsindu-şi locul de muncă actual prin această metodă) şi apelul la rude, cunoştinţe sau prieteni (metodă prin care 28,8% dintre tineri şi-au găsit locul de muncă).

Mobilitatea forţei de muncă este extrem de scăzută, doar 3,8% dintre tinerii ocupaţi îşi schimbaseră reşedinţa pentru a obţine locul de muncă pe care îl aveau. La întrebarea dacă ar accepta un loc de muncă în condiţiile în care durata deplasării între acesta şi adresa de reşedinţă ar fi mai mare de o oră, 64% dintre tinerii neocupaţi, necuprinşi în educaţie au furnizat un răspuns negativ. Sursa.

Domnul Ionescu….

Domnul Ionescu a rămas șomer. Își caută acum un loc de muncă, dar foarte greu își găsește, deși Statistica tocmai a transmis că avem 61.400 de locuri de muncă vacante. „Patronii nu mai plătesc dom`ne cum plăteau odată”, le povestește el tuturor celor care îl întreabă de ce nu se angajează. Deși domnul Ionescu are studii superioare, salariul care i se oferă este cel minim pe cartea de muncă. „Inaceptabil! De aia am făcut eu facultate?”, spune ferm, Ionescu. Ceea ce nu știe domnul Ionescu este că de câte ori Guvernul anunța creșteri ale salariului minim, în sectorul privat angajatorii își cheamă contabilii și întreabă unde e loc de tăieri: din personal sau din salarii?

Citeste si :„Domnul Ionescu, capcanele pietei muncii si locurile de munca vacante„