Stupefacție și amărăciune printre votanții lui Le Pen, după înfrângerea în alegerile din Franța. De ce acuză unii dintre ei un „rezultat nedemocratic”

Mai mulți alegători ai partidului Adunarea Națională (RN) și-au exprimat dezamăgirea, după ce formațiunea de extremă-dreapta a terminat pe locul trei în al doilea tur al alegerilor legislative de duminică din Franța, în ciuda faptului că primit cel mai mare număr de voturi, scrie cotidianul Le Figaro.

Fie că au votat pentru Adunarea Națională (RN) sau pentru partidul conservator Les Republicains (LR), alegătorii de dreapta au fost uimiți de rezultatele celui de-al doilea tur al alegerilor legislative, câștigat în mod neașteptat de Noul Front Popular (NF), alianța care adună mai multe partide de stânga.

Aproape nimeni nu a prevăzut acest lucru, mai ales după ce RN câștigase clar primul tur de scrutin.

Timp de o săptămână, institutele de sondaje și presa au calculat doar cât de mare va fi majoritatea RN. Pactul dintre grupurile de stânga și centru, care și-au retras o parte din candidați pentru a susține un vot unitar împotriva RN în al doilea tur, a avut însă în cele din urmă succes.

Cu 184 de locuri în camera inferioară a parlamentului, coaliția de stânga a devenit cea mai mare forță din hemiciclu, înaintea taberei prezidențiale (166 de locuri) și a RN (143 de locuri) – care a devenit totuși cel mai mare partid individual.

Le Figaro, un cotidian de dreapta, a observat că îndată ce rezultatele au fost anunțate la ora locală 20.00, „frustrarea” și „stupefacția”, chiar „consternarea” sau chiar „disperarea” celor care au votat RN și dreapta în general, s-au auzit într-o singură voce.

Această stare de spirit i-a obligat pe unii alegători să se gândească la alegeri radicale.

„Mă gândesc să părăsesc Franța și să plec în Israel după acest rezultat catastrofal”, a declarat Yoann, un alegător francez de confesiune evreiască, care votează LR de peste zece ani, dar care a strecurat în urnă un buletin de vot RN cu ocazia alegerilor legislative, pentru a „contracara NFP și LFI”, pe care le consideră „antisemite”.

LFI – Franța Nesupusă – este partidul fondat de Jean-Luc Melenchon, divizivul lider al stângii radicale, acuzat printre altele pentru simpatii pentru Hamas și pentru declarații antisemite – acuzații pe care le neagă.

Un rezultat „nedemocratic”

Alegătorii RN au acuzat nu doar frontul republican format împotriva RN, dar și sistemul de vot francez.

„Nu mi se pare corect ca o multitudine de partide perdante să ajungă să învingă partidul majoritar printr-o alianță motivată doar de respingerea extremei drepte”, a declarat un alt alegător, Jean-Baptiste.

Votul popular a aparținut într-adevăr RN, care a obținut aproape 9 milioane de voturi în turul al doilea, față de doar 7 milioane pentru Noul Front Popular și 6,3 milioane pentru tabăra prezidențială.

Același lucru este valabil și pentru Luc (pseudonim), un student de origine siriană, care vota în mod tradițional LR, dar care a preferat RN de data aceasta. „Rezultatul mi se pare mai degrabă nedemocratic, în măsura în care francezii au pus mai întâi RN în frunte, ceea ce nu se reflectă în rezultatele finale”, a spus el.

În cadrul celei de-a cincea Republici, alegerile legislative sunt decise de un sistem uninominal cu două tururi, care favorizează alianțele și „frontul republican”.

Conceput de generalul de Gaulle, acest sistem este una dintre pietrele de temelie ale celei de-a cincea Republici. În ultimii ani, o serie de personalități politice din întregul spectru politic au pledat în favoarea unei „doze de proporționalitate” în alegerile legislative.

François Hollande a susținut o astfel de reformă în mandatul său, înainte de a renunța, la fel cum Emmanuel Macron l-a avut în vedere în 2022. Dar o astfel de perspectivă rămâne îndepărtată pentru moment.

Îngrijorare pentru viitor

Dincolo de aceste nemulțumiri, alegătorii dreptei și-au exprimat de asemenea preocuparea „pentru viitor”, cu referire la programul social și economic al NFP, care promite să anuleze reforma lui Emmanuel Macron privind creșterea vârstei de pensionare, să majoreze salariile din sectorul public, să coreleze salariile cu inflația, să majoreze ajutoarele pentru locuințe și pentru tineri, să reducă impozitul pe venit și asigurările sociale pentru persoanele cu venituri mici și să introducă un impozit pe avere pentru cei bogați.

„Într-un context de inflație și fiscalitate fără precedent, programul Noului Front Popular va afecta puternic clasa de mijloc din care fac parte”, a explicat un alegător, Cesar, intervievat de Le Figaro.

Un alt francez a vorbit despre o posibilă creștere a insecurității, la care a spus că este expus „zilnic” în Val-de-Marne, unde locuiește, și în Aubervilliers, unde lucrează.

„Victoria Frontului Popular nu va face decât să consolideze factorii care stau la baza acestor probleme”, a spus el, enumerând „lipsa de resurse pentru poliție, laxismul judiciar și imigrația necontrolată”.

Dincolo de programul stângii, perspectiva unei Franțe neguvernabile îi îngrijorează de asemenea pe acești alegători, mai scrie Le Figaro.