Tertipul pe care îl pot folosi unele persoane care lucrează part-time pentru a avea o pensie mai mare

Georgeta are 31 de ani, locuiește în București cu părinții săi, în special pentru că sunt bolnavi și vrea să aibă grijă de ei. Nu se pot întreține singuri, iar ea a decis anul acesta, după ce a făcut un curs, să-și mai ia un loc de muncă cu timp parțial (part-time).

“Îmi termin treaba pe la ora 16, încep de dimineață, dar am zis să fac și altceva. E vorba de o pasiune de-a mea: make-up artist”, a afirmat ea.

După ce a terminat cursul, și-a găsit imediat un loc la un salon cosmetic. Angajatorul a întrebat-o dacă mai are un loc de muncă, dar ea a zis că nu, pentru că nu a înțeles de ce-l interesează așa ceva.

Între timp a aflat motivul, e legat de suprataxarea introdusă anul trecut, dar nu se simte confortabil să știe angajatorul că ea mai lucrează undeva, adică e recepționeră la o sală de fitness din București.

Ea plătește mult la pensie și sănătate, adică pentru două salarii minime. La jobul de la sala de fitness e plătită puțin peste salariul minim și mai primește bonus de performanță în unele luni, iar la salon deși e plătită pentru 4 ore, angajatorul îi plătește contribuțiile pentru 8 ore.

Asta nu înseamnă că beneficiază dublu la sănătate, de exemplu, pentru că știm cu toții de ani de zile problema fondurilor, care s-a acutizat și pentru că au fost introduse excepții, adică categorii de angajați (vreo 800.000) din agricultură, industria alimentară și construcții. Ăsta este unul dintre motivele pentru care atunci când vrem să ne facem analize nu sunt fonduri.

Să vedem acum dacă ne vor lovi și prin măsurile de austeritate pe care le pregătește Guvernul: dacă se taie de la bunuri și servicii în sectorul sanitar.

Revenind la ideea materialului, unele persoane care lucrează part-time, dar nu le-au spus angajatorilor că mai au un job full-time, se întreabă dacă vor avea o pensie mai mare, având în vedere că pentru ei se plătește mai mult CAS către stat.

Legislația în vigoare spune că angajatul este obligat să depună la angajator o declarație pe propria răspundere, dar nu există sancțiuni. Tot ordinul respectiv arată, câteva paragrafe mai jos, că dacă nu face asta, angajatorii vor plăti munca cu timp parțial la 8 ore.

Vor avea o pensie mai mare persoanele carora li se plătesc contribuții pentru 8 ore la un job part-time?

HotNews.ro a trimis o solicitare în acest sens la Ministerul Muncii, iar din răspunsul primit la o parte dintre întrebări înțelegem că da.

(La alte întrebări nu ne-a putut răspunde, așa că instituția a trimis solicitarea mai departe la Ministerul Finanțelor).

Ministerul Muncii ne-a spus:

„În condițiile în care în același timp o persoană realizează venituri salariale în baza unui contract de muncă cu timp complet de muncă (8 ore) și venituri în baza unui contract cu timp partial de munca (2-4 ore) stagiul de cotizare este 8 ore.

Însă, la determinarea punctajului lunar, veniturile realizate în baza celor două contracte de muncă, pentru care s-au datorat contribuțiile de asigurări sociale, se cumulează.

În concluzie, salariatul care desfășoară simultan activitate în baza a două contracte de muncă, unul cu normă întreagă și unul cu jumătate de normă, este avantajat din punct de vedere al punctajului mediu anual realizat, în sensul că acesta va fi mai mare”.

Cum se calculează pensia

Ce va peste ani când vom ieși la pensie, din punct de vedere al legislației, nu știm. Dar acum ne raportă la legislația în vigoare.

Ministerul Muncii ne spune că, în prezent, se află în vigoare prevederile Legii nr. 263/2010.

Cuantumul pensiei se calculează prin înmulțirea punctajului mediu anual al asiguratului cu valoarea punctului de pensie valabilă la momentul stabilirii drepturilor de pensie.

În prezent valoarea punctului de pensie este de 1.785 lei.

Numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile şi adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Institutul Național de Statistică.

Numărul de puncte realizat în fiecare lună se însumează, iar prin împărţirea la 12 rezultă punctajul anual al asiguratului în anul respectiv, indiferent de numărul lunilor din an pentru care s-a datorat contribuţia de asigurări sociale.

Acestea, la rândul lor se adună iar rezultatul se împarte la numărul de ani corespunzator stagiului complet de cotizare al asiguratului, rezultatul reprezentând punctajul mediu anual realizat de asigurat in perioada de cotizare.

Astfel, la stabilirea drepturilor de pensie se au în vedere veniturile realizate în întreaga carieră profesională pentru care s-a datorat/plătit contribuția de asigurări sociale.

Punctajul mediu anual este direct proporţional cu nivelul salariilor avute în perioada de activitate, în sensul că salariile mai mici decât nivelul salariilor medii brute sau nete pe economie, la care acestea se raportează, pot determina un punctaj mediu anual mai mic, şi invers.

Pentru perioadele lucrate după 01.04.2001, datele care stau la baza determinării punctajului mediu anual sunt obţinute din declaraţiile nominale lunare, depuse de către angajatori la casele teritoriale de pensii iar după 01.01.2011 din Declaraţia unică pentru contribuţii sociale şi impozit pe venit – Formularul 112, depusă de angajator la A.N.A.F. prin unităţile fiscale teritorial.

„Totodată, vă informăm că potrivit prevederilor art. 45 din Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, în sistemul public de pensii stagiul de cotizare se constituie din însumarea perioadelor pentru care s-a datorat contribuţia la bugetul asigurărilor sociale de stat de către asigurat şi, după caz, de către angajator”, arată Ministerul Muncii.

Sursă foto: Dreamstime.com