Teste care să măsoare gradul de anxietate al copiilor, administrate în școli - consilier al ministrului Educației / Care sunt manifestările la adolescenți

Teste care să măsoare gradul de anxietate al copiilor, administrate în școli – consilier al ministrului Educației / Care sunt manifestările la adolescenți

Consilierul Ministrului Educaţiei Radu Szekely a anunţat că vor fi elaborate teste care să măsoare gradul de anxietate al copiilor în contextul pandemiei de COVID-19, al cărei nivel este greu de cuantificat.

„Nu există în momentul de faţă un instrument prin care să colectăm date privind sănătatea psiho-emoţională a copiilor. Anxietatea există la copii, în şcoli, dar nu este observată suficient, uneori copiii nu verbalizează această anxietate. Vor fi elaborate teste care să fie administrare în şcoli şi să măsoare gradul de anxietate al copiilor”, a declarat Szekely în cadrul dezbaterii online „Repercursiunile pandemice asupra sănătăţii mintale a copiilor”, organizată de Salvaţi Copiii România, citat de Agerpres.

Potrivit unui studiu Salvați Copiii din urmă cu patru luni, un copil din trei s-a confruntat cu stări de anxietate și a avut nevoie de consiliere și suport psiho-emoțional, procentul crescând la peste 50% în cazul adolescenților și mergând până la consecințe extrem de grave, inclusiv tentative de suicid.

În cazul a peste 90% dintre cazuri, diagnosticul a fost dependent de contextul pandemiei.

Cum se manifestă anxietatea la adolescenți

Majoritatea părinţilor (70%) care au apelat la psihologii Organizaţiei Salvaţi Copiii România în primul an al crizei sanitare s-au confruntat cu crize de furie şi irascibilitate la copiii preşcolari şi şcolari mici. În ceea ce îi priveşte pe adolescenţi, principala problemă pentru care părinţii au cerut ajutor de specialitate a fost creşterea stărilor de anxietate şi depresie.

Adolescenţii în special au cunoscut o exacerbare a stărilor de anxietate şi depresie, manifestate prin:

– Izolare socială, refuzul de a ieşi din casă, de a face mişcare în aer liber,
– Petrecerea unui timp îndelungat în faţa ecranelor, 7-8 h/zilnic, uneori chiar şi mai mult,
– Dezechilibre legate de rutina de somn, insomnie, dereglări ale ritmului de somn, nu dorm noaptea şi dorm ziua,
– Creşterea în greutate, tendinţa de bulimie,
– Rezultate şcolare mai scăzute, dezorganizare în ceea ce priveşte şcoala online,
– Stări de irascibilitate şi protest
– Sunt prezente comportamente de evitare (evită să iasă cu prietenii şi ies tot mai greu din casă pentru diferite activităţi), comportamente de verificare (citirea unor informaţii legate de evoluţia situaţiei pandemice, despre eficienţa vaccinului) sau comportamente compulsive (precauţie exagerată legată de respectarea restricţiilor, dezinfectare excesivă a suprafeţelor, a mâinilor, purtarea mai multor măşti în acelaşi timp).

Semnale de alarmă la copii mici

Dr. Carmen Truţescu, medic primar psihiatrie pediatrică (INSMC):

„Noi suntem o societate care tinde să reprime emoţiile şi copiii nu au prilejul de a-şi exprima trăirile. Atâta vreme cât copilul e învăţat că nu are de ce să aibă emoţii, mai târziu va fi un adolescent incapabil să îşi recunoască propriile trăiri.
Noi întâlnim des copii care la şcoală au comportament optim, deşi ei sunt foarte anxioşi. Anxietatea la vârstă mică se manifestă somatic, prin trăiri care mimează boala somatică.
Orice schimbare în rutină sau comportamentul copilului este un semnal de alarmă. Noi nu avem pretenţia ca părintele să pună diagnosticul, părintele poate să observe modificarea în starea lui emoţională”.

Pandemia este percepută la nivel mondial ca o ameninţare majoră pentru sănătatea fizică şi mentală, afectând viaţa copiilor, adolescenţilor şi a întregii familii, prin sentimentele pe care le suscită: panică, frică, frustrare, stres, confuzie, instabilitate, lipsa previzibilităţii, de multe ori declanşând dezechilibre emoţionale majore care afectează vizibil sănătatea mintală a multor oameni, ducând la tulburări de sfera depresiei sau anxietăţii.

Citește și:

INTERVIU Lecțiile psihiatrului și psihologului de copii, după un an de școală online: Lipsa de interacțiune duce la anxietate și depresie / Obiectivul numărul unu ar trebui să fie suport emoțional și psihic pentru copii

Programul guvernului „Din grijă pentru copii” așteaptă unda verde din Parlament

La sfârșitul lunii mai, Guvernul a lansat în pregătire Programul Naţional de Suport destinat copiilor în contextul pandemiei de COVID-19 – „Din grijă pentru copii”, noteaza News.ro. Scopul programului era să analizeze efectele pandemiei COVID-19 asupra copiilor în plan psiho-emoţional, dar şi în raport cu riscurile de siguranţă online şi violenţa domestică.

Programul, coordonat de consilierul de stat din Cancelaria premierului Mădălina Turza, urma să fie structurat pe două arii de intervenţie: inteligenţă emoţională – managementul emoţiilor şi siguranţa copiilor.

Szekely, implicat în elaborarea proiectului, a precizat în cadrul dezbaterii de marți că Senatul a adoptat o modificare legislativă prin care acest program lasă în responsabilitatea cadrelor didactice să evalueze starea emoțională a elevilor.

Concret, OUG privind programul „Din grijă pentru copii” prevedea, la art. 16:

a) La nivelul unităților de învățământ preuniversitar se înființează un compartiment de identificare, evaluare și monitorizare periodică a nivelului bio-psiho-pedagogic și social al copiilor/elevilor/tinerilor, în vederea asigurării unor programe de intervenție personalizate cu scopul creșterii siguranței și incluziunii educaționale și îmbunătățirii climatului școlar prin crearea și funcționarea optimă a grupurilor de acțiune anti-bullying

b) la nivelul Inspectoratelor Școlare Județene/al Muncipiului București, se asigură, prin angajare/desemnare, un inspector școlar cu pregătire în domeniul psihopedagogiei speciale/psihologiei, care va coordona compartimentele înființate la nivelul unităților de învățământ prevăzute la lit. a), cu încadrarea în numărul maxim de posturi aprobat Ministerului Educației.

Acesta a devenit, în Senat:

a) La nivelul unităților de învățământ preuniversitar se desemnează un responsabil, consilier școlar sau psiholog școlar sau cadru didactic care, în colaborare cu personalul unității de învățământ, va identifica, evalua și monitoriza periodic nivelul dezvoltării psihosomatice, psiho-pedagogice și sociale al copiilor/elevilor/tinerilor, în vederea asigurării unor programe de intervenție personalizate cu scopul creșterii siguranței și incluziunii educaționale și îmbunătățirii climatului școlar prin crearea și funcționarea optimă a grupurilor de acțiune anti-bullying.

b) la nivelul centrului județean de resurse și asistență educațională directorul va asigura coordonarea responsabililor prevăzuți la lit. a).

Astfel, echipa guvernamentală așteaptă votul final din Camera Deputaților.

Teste care să măsoare gradul de anxietate al copiilor, administrate în școli – consilier al ministrului Educației / Care sunt manifestările la adolescenți

Cum se manifestă anxietatea la adolescenți

Semnale de alarmă la copii mici

Programul guvernului „Din grijă pentru copii” așteaptă unda verde din Parlament

Premieră națională: MedLife Polisano Sibiu, singurul spital privat din România care a realizat o tiroidectomie cu robotul da Vinci prin tehnica BABA

VIDEO Imagini de la deschiderea Spitalului MedLife Craiova: al 15-lea spital din rețea, investiție de aproape 6 milioane euro, peste 50 de specialiști. Următoarea oprire, în Ardeal

VIDEO “Vrem să aducem mai mult decât vindecare pacienților noștri”. Cum reconfigurează MedLife, cu ajutorul culturii, conceptul de spital

#medicibuni Prof. dr. Tiberiu Bratu, chirurg plastician MedLife: „Este moda sânilor mici, dar noi nu ne luăm după modă. Orice operație estetică se face dacă este nevoie”

MedLife continuă expansiunea la nivel național și inaugurează primul spital multidisciplinar din regiunea Oltenia

Premiera națională: echipa Spitalului MedLife Polisano Sibiu a efectuat cu succes prima mastectomie bilaterală robotică cu sistemul daVinci

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”