Textilele de interior din Romania au sanse in Europa
La”Heimtextil” (Frankfurt), cel mai mare targ international de textile de interior din lume (10-13 ianuarie, 2.907 de expozanti din 68 de tari), Romania s-a prezentat cu 11 societati. Cativa reprezentanti ne-au relatat sansele industriei textile autohtone in contextul concurentei globale.
Din cauza cantitatilor de textile importante in Uniunea Europeana din tarile asiatice si preturilor de dumping, numarul expozantilor europeni, producatori traditionali de fire, tesuturi, stofe, articole textile de interior etc. s-a redus in ultimii 10 ani cu circa 20-45 %. Italia a venit anul acesta cu numai 147 de societati, Franta (115), Spania (97), Portugalia (93), Belgia (74).
Turcia, de cativa ani in plin boom textil, a prezentat 228 de firme. „Cu 1.713 de participanti, intreprinzatorii din Europa au reprezentat in continuare cel mai mare numar de expozanti, respectiv 60 %”, a tinut sa precizeze directia „Heimtextil”.
„S-a remarcat insa un plus de participanti din: India (375), China (318) si Pakistan (136).” Polonia (35) si Cehia (20) au avut cele mai multe societati din Europa de Est. „In ultimii 16 ani, industria textila din Ungaria (8 firme la Heimtextil, n.a.), s-a privatizat.
Ca urmare, productia proprie a disparut aproape in intregime,” ne-a spus textilista Agata Szalay, proprietara unui „Studio de design” din Budapesta.
„Intreprinzatorul nostru sustine productia de textile in Romania”
Guvernul Romaniei a finantat spatiul expozitional al societatilor: Cetatea, Dantex, Hatefa Eastern Europe, Iasitex, Lonfil, NGM Leonard, Nova Textile Bumbac, Prodin, Tesatoriile Reunite si Textor. Au expus pe cont propriu: Ardeleana Home Textiles SRL (Satu Mare), Uzinele Textile Timisoara S.A. si Vastex S.A. (Vaslui).
In standul general (128 mp), sunt expuse, printre altele, mostre de: lengerie de pat, prosoape, halate, draperii, etc.
Societatile traditionale „Iasitex” si „Nova Textil” au fost infiintate in 1914, respectiv 1910. „Din 1990, fosta „Textila Pitesti” a intrat intr-o privatizare fantoma, de tip SIF (Societatea de Investitii Financiare) care a dus-o direct la faliment, in conditiile in care s-au investit 20 de milioane de dolari,” relateaza ing. chimist Gabriel Vlasceanu, director comercial.
In 2004, Stefan Vuza, economist (36 ani), a cumparat 100% din activele vechii fabrici, infiintand Nova Textile. Impreuna cu Iasitext face parte din grupul „Serviciile Comerciale Romane” (SCR), carora le apartin sapte fabrici.
La „Iasitex” – pana in 1948 cunoscuta sub numele de „Tesatura” – dna Valerica Berbunschi si-a inceput cariera in 1978, pe post de inginera chimista. La ora actuala este responsabila de export.
„Pentru ca oamenii sa ramana in tara, sa aiba unde lucra, sa poata sa-si asigure un trai decent, presedintele Stefan Vuza nu doreste sa faca numai comert ci si productie”, spune Valerica Berbunschi.
„Capacitatea de intelegere si de adaptare a oamenilor este un punct forte”
Nova Textile (800 angajati) si Iasitext (1.600) lucreaza in sistem de productie integrata: tesut, vopsit, finisaj si confectii. Bumbacul este importat din Uzbekistan, polyesterul din China. In ultimii doi ani, Vlasceanu a prezentat Nova Textile la targul „Textworld” (Paris), la Heimtextil firma expune pentru prima data.
Cum apreciaza calitatea produselor romanesti fata de oferta internationala? „Investitiile au permis achizitionarea de noi utilaje si tehnologii. Actualmente calitatea produselor romanesti este in general buna, in conditiile in care industria textila din Romania, inclusiv confectiile, produce in jur de 18-20 % din PIB.
Pe plan international, avem sanse fiindca suntem competitivi, in primul rand datorita calitatii oamenilor”. Intr-un timp record de numai trei saptamani, la societatea catalana din Terrassa (Spania) de unde Nova Textile importa utilajele, angajatii romani au invatat sa foloseasca tehnologii moderne.
Doina Mihailescu, economista, a venit la Frankfurt cu „Romanoexport”. Fondata in 1948, era initial o intreprindere de comert exterior pentru produsele industriei usoare „In 1993 am devenit societate pe actiuni: angajatii sunt si actionarii firmei”.
Dupa o serie de investitii, Romanoexport a achizitionat doua fabrici de tricotaje la Toplita si Brasov, si una de pret-a-porter la Ramnicu Valcea. 1.100 de angajati lucreaza in lohn si/sau in productie.
Pe piata internationala de textile, Romania are atuuri importante
Angajata din 1971 la Romanoexport (1.100 persoane), dna Mihailescu viziteaza de peste 10 ani expozitii internationale de textile de interior. Majoritatea clientilor traditionali din Germania, Italia, Marea Britanie sau SUA au ramas fideli furnizorilor romani si dupa 1990. „In Franta, principalul client care de-a lungul anilor ne-a cumparat foarte mult, este Groupe Valmon S.A.
Firma este atasata sentimental Romaniei unde s-a nascut dl Hugo Ramniceanu, fondatorul si directorul general al societatii franceze. Fiul sau a pastrat traditia: cumpara si astazi produsele noastre….” Printre altele, Romanoexport are in vedere relansarea pietei scandinave.
Daca in anul 2000 in industria bumbacului lucrau 80.000 de persoane in 41 de societati, la ora actuala au mai ramas….6, cu circa 4.800 de angajati. „In textile, am fost cei mai dezavantajati din toata industria, pentru ca din 1994 piata s-a liberalizat total”, precizeaza dl Gabriel Vlasceanu.
Desi societatile producatoare se lovesc de preturile foarte mici din Asia, profesionistii veniti la Heimtextil considera ca Romania are inca atuuri importante. Pe langa apropierea de pietele de export europene, intelegerea, pregatirea profesionala, „faptul ca avem aceiasi lungime de unda este mult apreciata de clientii din Uniunea Europeana”.
INTERVIURILE HotNews.ro