Sari direct la conținut

Transgaz a scăpat de monopolul Gazprom pe tranzitul de gaze prin conducta T3, cu trei ani mai devreme

HotNews.ro
Transgaz, Foto: Transgaz
Transgaz, Foto: Transgaz

​Transportatorul de gaze Transgaz a anunțat luni încetarea prin acordul părților a contractului istoric încheiat cu Gazprom pentru transportul gazelor naturale prin conducta de tranzit T3 pe teritoriul României, Isaccea (la granita cu Ucraina) – Negru Voda (la granita cu Bulgaria), către terțe țări. Acordul cu Gazprom era valabil până în data de 31 decembrie 2023, însă a încetat în urma unor negocieri intense între Comisia Europeană, Transgaz și partea rusă. Aceasta înseamnă că este eliminat monopolul rus asupra acestei conducte, care dura de zeci de ani și încălca legislația europeană, putând fi de acum asigurat accesul liber al terților la rezervarea de capacitate.

Astfel de contracte cu Gazprom erau semnate și pentru conductele T1 și T2, însă au expirat în 2015, respectiv 2016.

De acum pot fi aplicate reglementările europene pe toate cele trei conducte de transport. Negocierile intense purtate între Comisia Europeană (DG-ENER), SNTGN Transgaz SA și Gazprom Export LLC s-au materializat într-un Acord de încetare a Contractului istoric între SNTGN Transgaz SA și GPE încheiat pentru transportul gazelor naturale prin conducta de tranzit T3 pe teritoriul României către terțe țări, informează Transgaz.

Potrivit companiei, acordul este de o importanță deosebită. Pe de o parte creează premisele pentru aplicarea cadrului normativ european pentru rezervarea de capacitate de transport gaze naturale prin conductele de tranzit T2 și T3 și în același timp asigură protejarea optimă a intereselor financiare ale Transgaz care decurgeau din contractul istoric de transport gaze naturale prin conducta de tranzit T3.

Acordul de Încetare a Contractului istoric între Transgaz SA și Gazprom Export LLC creează cadrul necesar pentru încheierea acordurilor de interconectare pentru punctele de Interconectare Isaccea 2,3 și Negru Vodă/Kardam 2,3. Asigură accesul liber al terților la rezervarea de capacitate pe conductele de tranzit T2 și T3, putând fi încasate sumele rămase de achitat din contractul istoric și creează premisele creșterii gradului de utilizare a infrastructurii de transport al gazelor naturale din România.

Încetarea contractului cu Gazprom era necesar în condițiile în care încălca prevederile comunitare. Din cauza monopolului pe care l-a avut Gazprom pe conductele de tranzit, România intrase într-o procedură de infringement.

Astfel de contracte cu Rusia blocau accesul terților la conductele de gaze care tranzitează teritoriul românesc. Pe teritoriul românesc, aceste conducte aparțin Transgaz, însă erau folosite doar de Gazprom. În acest sens au fost încheiate convenții cu Rusia în 1986 și 1996. Aceste două convenții încălcau legislația comunitară privind condițiile de acces la rețelele pentru transportul gazelor naturale.

Practic, nimeni în afară de Gazprom nu putea rezerva accesul la conductele de tranzit Isaccea (la granița cu Ucraina) – Negru Vodă (la granita cu Bulgaria), chiar daca nu era folosită nici jumătate din capacitate. Aceasta în condițiile în care pe teritoriul Romaniei, conductele aparțin transportatorului român Transgaz. Conductele erau rezervate de Gazprom și nimeni nu se putea „înțepa” la ele ca să realizeze exporturi.

Tranzitul este asigurat din Isaccea până în Negru Voda prin trei conducte: una cu o capacitate de 8 miliarde de metri cubi pe an, iar celelalte două cu capacități de 10 miliarde metri cubi pe an. Deși ajunge la 28 de miliarde de metri cubi pe an de gaze, capacitatea de tranzit este folosită la jumatate doar de Gazprom. Gazele ajung în Bulgaria, Macedonia, Turcia și Grecia. Prin interconexiunea Isaccea (Romania)-Orlovka (Ucraina) sunt realizate și importuri destinate exclusiv Romaniei. Convențiile vizau doar două dintre conducte, una dintre ele fiind pentru Bulgaria (Tranzit I), iar cealaltă pentru România (Tranzit II). Pentru a treia (Tranzit III), contractul de tranzit era valabil până în 2023.

Pentru mai multe amănunte, citește și

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro