Sari direct la conținut

„Urzeala tronurilor” în Monaco. Primul fiu al prințului Albert al II-lea nu poate moșteni tronul de la tatăl său

HotNews.ro
Alexandre Grimaldi-Coste alaturi de tatal sau, printul Albert de Monaco, Foto: Cobra Team / BACKGRID / Backgrid UK / Profimedia
Alexandre Grimaldi-Coste alaturi de tatal sau, printul Albert de Monaco, Foto: Cobra Team / BACKGRID / Backgrid UK / Profimedia

​De peste 700 de ani, Casa Grimaldi a domnit în Monaco cu mici întreruperi. Principatul este condus în prezent de prințul Albert al II-lea, chiar dacă nu este decât fiul mijlociu al prințului Rainier al III-lea și al prințesei Grace.

Succesiunea în Monaco, monarhia constituțională de pe teritoriul Republicii Franceze, dă întâietate descendenților de sex bărbătesc, iar Albert al II-lea a fost singurul fiu al părinților săi. Moștenitorul său Jacques, Prinț Ereditar de Monaco, Marchiz de Baux, în vârstă de 7 ani, este… al doilea fiu al prințului Albert, care este căsătorit cu prințesa Charlene, mama lui Jacques.

Suveranul mai are un fiu în vârstă de 19 ani, Alexandre Grimaldi-Coste, dar nu a fost căsătorit cu mama lui Alexandre, astfel că acesta este exclus din lista succesorilor.

Succesiunea la tronul monegasc impune o serie de criterii care trebuie îndeplinite. Trebuie să fii urmaș născut sau adoptat al prințului suveran (sau al fraților sau descendenților acestuia), iar părinții trebuie să fi fost căsătoriți cu încuviințarea suveranului.

Cine se căsătorește fără permisiunea prințului suveran își pierde locul din lista succesorilor, ca și copiii rezultați din căsătorie. Dar poate reveni dacă mariajul încetează înainte de momentul succesiunii și cuplul nu a avut copii. Niciun copil născut într-o relație adulteră nu este admis pe lista succesorală. Iar moștenitorii trebuie să fie cetățeni monegasci.

Dacă nimeni nu îndeplinește criteriile menționate, se instituie o regență în timp ce Consiliul Coroanei se reunește și alege un nou suveran dintre urmașii mai îndepărtați din Casa Grimaldi.

Până acum 20 de ani, Monaco și Franța aveau un tratat care stipula că, în absența unui moștenitor, principatul va reveni iar Franței. Era un motiv de îngrijorare în Momaco, deoarece prințul Rainier avea peste 70 de ani, iar fiul și moștenitorul său, Albert, era necăsătorit și nu avea urmași legitimi. Așa că, dacă mureau amândoi, Franța ar fi preluat puterea.

O altă grijă era că Albert ar fi putut adopta un copil care ar fi devenit moștenitor, punând capăt liniei genealogice a Casei Grimaldi.

În 2002, constituția principatului a fost modificată. Copiii adoptați vor fi excluși de la succesiune. Iar frații și surorile suveranului, precum și copiii acestora, vor prelua tronul dacă prințul suveran va muri fără copii legitimi. Așa că lista moștenitorilor prințului Albert al II-lea arată în prezent astfel:

  • Jacques, Prinț Ereditar de Monaco, Marchiz de Baux
  • Prințesa Gabriela, Contesă de Carladès (sora geamănă a lui Jacques)
  • Caroline, Prințesă de Hanovra (sora prințului Albert)
  • Andrea Casiraghi (fiu al Prințesei Caroline)

Urmează copiii lui Andrea Casiraghi, Pierre Casiraghi (fiu al Carolinei), fiii lui Pierre, Charlotte Casiraghi (fiica Carolinei) și fiul său, Prințesa Alexandra de Hanovra (fiică a Carolinei), Prințesa Stephanie (sora Prințului Albert), fiul și fiica lui Stephanie.

Surse: Royal Central, Unofficial Royalty.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro