Va reuși Isărescu să ducă inflația în țintă? Nici nu mai contează. Patru motive pentru care prețurile vor rămâne sus pentru mai multă vreme

În trimestrele și anii următori va trebui să ne obișnuim cu un comportament fluctuant al inflației, arată un raport destinat investitorilor, publicat de BRD. Și asta din cel puțin 4 motive.

1. Adâncirea declinului demografic

România pierde la fiecare 10 ani câte un milion de locuitori din cauza emigrației și a sporului natural negativ. Iar asta va avea un impact negativ asupra productivității. Rămâne de văzut în ce măsură adoptarea și integrarea IA va putea acționa ca o pârghie stabilizatoare, mai notează autorii documentului.

Scăderea populației în vârstă de muncă este deosebit de îngrijorătoare. Pe măsură ce generația baby boomer se retrage, oferta de forță de muncă va scădea, ceea ce poate duce la o inflație a salariilor din cauză că vor fi tot mai puțini oameni care să lucreze, firmele licitând pentru ei. Această schimbare ar putea inversa tendințele dezinflaționiste observate în ultimele decenii, deoarece salariile mai mari duc la rândul lor la creșterea costurilor pentru firme, care ar putea fi apoi transferate consumatorilor.

Îmbătrânirea populației poate duce la schimbări în modelele de consum, indivizii mai în vârstă cheltuind de obicei diferit față de cohortele formate din tineri. Această schimbare poate influența cererea din economie, complicând și mai mult tendințele inflaționiste. Implicațiile acestor schimbări demografice sunt profunde. Guvernele se confruntă cu dificultatea de a aborda sarcinile fiscale ale unei populații care îmbătrânește dar în același timp să încurajeze și creșterea economică.

Strategiile pot include ajustarea politicilor de imigrare, stimularea ratei natalității mai mari și reformarea sistemelor de pensii pentru a asigura durabilitatea. Echilibrul dintre menținerea stabilității economice și abordarea nevoilor unei populații în vârstă va fi crucial în următoarele decenii.

2. Impredictibilitatea climei și impactul acesteia asupra recoltelor agricole/consumului de energie

Riscul de pierdere a culturilor în diferite regiuni este în creștere fie din cauza secetei fie a inundațiilor, iar asta duce nu de puține ori la creșterea prețurilor la alimente. Prevalența dăunătorilor și a bolilor este, de asemenea, de așteptat să crească, deoarece temperaturile mai calde creează condiții mai favorabile pentru răspândirea lor, periclitând și mai mult recoltele.

Consecința directă a reducerii productivității agricole este o creștere a prețurilor la alimente. Pe măsură ce recoltele scad din cauza impredictibilității climatice, aprovizionarea cu alimente se diminuează, ceea ce duce la costuri mai mari pentru consumatori. Această presiune inflaționistă poate fi exacerbată de întreruperi în distribuția alimentelor cauzate de fenomene meteorologice extreme, de războaie sau de atacuri piraterești, ceea ce obligă navele să gsească rute mai lungi și mai costisitoare pentru consumatorul final.

Inflația alimentară poate avea implicații economice mai largi, în special în țările în care o parte semnificativă a venitului gospodăriei este cheltuită pentru alimente. Acest lucru poate duce la creșterea sărăciei și a insecurității alimentare, creând un ciclu de instabilitate economică.

În plus, pe măsură ce prețurile alimentelor cresc, băncile centrale se pot confrunta cu presiuni pentru ajustarea politicii monetare, complicând și mai mult gestionarea inflației.

3. Lărgirea decalajului dintre resurse și nevoile fiscale

Pe măsură ce guvernele încearcă să reducă decalajul de resurse prin împrumuturi, ele pot contribui la presiunile inflaționiste. Creșterea cheltuielilor guvernamentale, în special dacă este finanțată prin datorii, poate duce la o cerere mai mare în economie. Dacă această cerere depășește oferta, poate duce la creșterea prețurilor, în special în sectoarele sensibile la politicile fiscale, cum ar fi locuințele și bunurile de larg consum.

Problema fiscală este sursă de inflație și dacă deficitul crește, se mărește și presiunea inflaționistă, susține Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Efectul de crowding Out

Mai mult decât atât, atunci când guvernele alocă o parte semnificativă a bugetelor lor pentru serviciul datoriei, acestea pot elimina cheltuielile pentru servicii publice și investiții esențiale. Această alocare greșită poate înăbuși creșterea economică și exacerbează inflația prin limitarea capacității productive a economiei. De exemplu, dacă fondurile care ar fi putut fi utilizate pentru dezvoltarea sectorului medical sunt direcționate către rambursarea datoriilor, economia poate avea dificultăți să crească, ceea ce duce la prețuri mai mari, deoarece oferta nu face față cererii.

4. Potențiala utilizare a prețului materiilor prime ca „instrument de constrângere” în cadrul tensiunilor geopolitice.

Utilizarea prețurilor materiilor prime ca instrument de constrângere în cadrul tensiunilor geopolitice influențează semnificativ inflația și stabilitatea economică.

Tensiunile geopolitice, cum e invazia Rusiei în Ucraina, duc la creșteri ale prețurilor materiilor prime. Această situație apare deoarece ambele țări sunt exportatori cheie de mărfuri esențiale, inclusiv energie, cereale și îngrășăminte.

Întreruperea acestor livrări a determinat creșterea prețurilor și la complicații pe piețele altor materii prime.

Țările pot folosi prețurile materiilor prime ca instrument coercitiv în relațiile internaționale. Controlând oferta sau stabilind prețul resurselor critice, națiunile pot exercita presiuni una asupra alteia pentru a-și atinge obiective politice.

De exemplu, țările exportatoare de energie pot manipula prețurile petrolului pentru a influența economiile națiunilor importatoare, afectând astfel deciziile lor politice.

Volatilitatea recentă a prețurilor la energie a demonstrat cum considerentele geopolitice pot duce la repercusiuni economice semnificative, inclusiv creșteri ale inflației și întreruperi ale lanțului de aprovizionare.

Creșterea prețurilor materiilor prime se traduce direct în creșterea costurilor de producție pentru întreprinderi. Pe măsură ce companiile se confruntă cu cheltuieli mai mari pentru inputurile esențiale, ele transferă adesea aceste costuri asupra consumatorilor, ceea ce duce la prețuri cu amănuntul mai mari și la inflație. Banca Centrală Europeană a observat că riscurile geopolitice pot crește inflația și pot reduce producția industrială, complicând și mai mult condițiile economice.

Tensiunile geopolitice creează, de asemenea, incertitudine în lanțurile de aprovizionare, determinând companiile să caute surse alternative de materii prime. Această schimbare poate duce la creșterea costurilor pe măsură ce întreprinderile navighează în relații noi cu furnizorii și, potențial, tarife sau cheltuieli de transport mai mari. Necesitatea de a diversifica lanțurile de aprovizionare ca răspuns la riscurile geopolitice a devenit o prioritate pentru multe companii, contribuind și mai mult la presiunile inflaționiste pe măsură ce se adaptează la aceste condiții în schimbare.