Verdict: Bugetul a fost scris prost. Profesorii și economiștii îl contrazic pe ministrul Finanțelor

Problema reducerii cheltuielilor cu 20 miliarde lei a venit pentru că bugetul pe 2023 a fost redactat prost, indiferent dacă autoritățile (Guvernul) vor să recunoască sau nu. Mai mulți profesori de economie de la ASE au discutat pe tema asta în cadrul unei dezbateri.

S-a discutat și despre eliminarea excepțiilor din fiscalitate, toți fiind de-acord că trebuie făcut asta gradual.

Foarte pe scurt:

• Un principiu elementar de prudențialitate spune că nu este bine să construiești un buget pe venituri dorite – Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal

• Dezastrul este că trăim cu bugetul public peste putință

• Nu poți să vii să spui: „Tai cheltuielile cu medicamentele. Când vii să te internezi în spital, vino și cu medicamentele la tine că noi am tăiat cheltuielile cu medicamentele” – Cristian Păun, profesor ASE

• M-am înțepat cu o sârmă, m-am dus la un spital care avea unitate de primiri urgențe și nu aveau vaccin antitetanos. Cum e posibil așa ceva? Te trimite la farmacie să ți-l cumperi. Poți să mai tăi cheltuieli în sectorul sanitar? – Ionuț Dumitru, economist

• Să crești ponderea veniturilor bugetare prin creșterea impozitelor punându-ți ca țintă media din UE este un non-obiectiv. Nu-i găsesc nicio fundație economică – Lucian Croitoru

• Ne-am îmbătat cu apă rece anul trecut când am avut inflație neașteptat de mare, am avut venituri din energie care, la fel, nu mai sunt deși le-am bugetat. Asta arată cum s-a făcut planificarea bugetară pentru 2023 – Ionuț Dumitru, economist

• Gaura există. Cine spune că nu e există spune o poveste naivă. Elefantul din cameră este 20 miliarde lei care trebuie rezolvat anul ăsta – Tănase Stamule – profesor ASE

• Dacă nu facem nimic și continuăm așa, ajungem la hard landing: crash imobiliar, crash valutar, foarte rău – Basarab Gogoneață, profesor ASE

• TVA 30%, concedieri masive. Acesta ar fi scenariul de care eu mă tem. S-ar putea să vină mult mai repede decât ne imaginăm noi – Basarab Gogoneață

• ​VIDEO Șeful ANAF explică de ce a fost scris greșit bugetul pe 2023. Ce nu a luat în calcul ministrul Finanțelor. Nici nu au întrebat la ANAF dacă se poate colecta atât

Principiu elementar: Nu se construiește bugetul pe venituri dorite

„Un principiu elementar de prudențialitate spune că nu este bine să construiești un buget pe venituri dorite, nici măcar prezumate. Așa ceva îți interzice acest principiu”, Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, referindu-se la bugetul pe 2023, în cadrul unei dezbateri organizată de Fundația Konrad Adenauer..

Potrivit acestuia, “va fi foarte greu (de ajustat bugetul n.r.), pentru că avem încetinire economică peste tot, încă sunt probleme pe lanțurile de aprovizionare, inflația nu ne ajută acum”.

„Cu cât inflația este mai mică, cu atât mai rău este pentru execuția bugetară. Nu mai ai inflația surpriză. Este foarte greu. În 2024 va fi și mai greu, nu pentru că avem an electoral, ci pentru că datele macroeconomice îți vor arăta. Va fi o performanță pentru Guvern să aducă deficitul la 5%”, a afirmat președintele Consiliului Fiscal.

Dezastrul, spune el, este că trăim cu bugetul public peste putință.

„Suntem cu datoria publică aproape de 50%. Peste devine periculos. Dacă piețele vor percepe că noi nu suntem capabili să facem corecția, putem fi obligați să plătim tot mai mult”, a precizat el.

• Problema este că ai un deficit structural mare pe care trebuie să-l reduci.

Creșterea impozitelor, un non-obiectiv

Lucian Croitoru, consilier principal pe probleme de politică monetară al guvernatorului Băncii Naționale a României a vorbit în nume personal.

„Să crești ponderea veniturilor bugetare prin creșterea impozitelor punându-ți ca țintă media din UE este un non-obiectiv. Nu-i găsesc nicio fundație economică. Ar fi greșit”, a afirmat Croitoru.

• „România are 27% (venituri în PIB n.r.). În SUA, Japonia și Elveția ponderea veniturilor în PIB este 27% sau mai puțin. Credeți că Guvernele acelor țări nu-și fac treaba față de cetățenii lor?”

În opinia sa, o crește a impozitelor acum ar fi o validare a întregii politici greșite wage-led-growth.

• S-a derulat între 2017-2019 și vin eu acum să o validez prin creșteri de impozite?

„Impozitul progresiv, după părerea mea, nu este un impozit care să funcționeze. Nu poate să aducă nimic. Nu contribuie la reducerea inegalității care este astăzi o valoare centrală în societate”, apreciză el.

Economist: M-au trimis la farmacie să cumpăr vaccin antitetanos. Poți să mai tăi cheltuieli în sectorul sanitar?

Ionuț Dumitru, economist-șef al unei bănci comerciale spune că e iluzoriu să credem că putem tăia cheltuieli.

„Am mai făcut acest demers în criza trecută. Am ajuns cu restanțele în sectorul sanitar la 365 de zile, facturi neplătite. Credeți că se mai poate tăia ceva la bunuri și servicii?”, a întrebat el.

• Sigur, ineficiență există peste tot. Dar trebuie să faci ceva structural. Un sistem centralizat de achiziții publice, spre exemplu, ar ajuta foarte mult. Dacă nu faci lucrul ăsta, cum poți să tăi cheltuielile cu bunuri și servicii? Cele mai multe dintre ele sunt în sectorul sanitar.

„În vacanța de Paște am fost la țară, m-am înțepat cu o sârmă, m-am dus la un spital care avea unitate de primiri urgențe și nu aveau vaccin antitetanos. Cum e posibil așa ceva? Te trimite la farmacie să ți-l cumperi. Poți să mai tăi cheltuieli în sectorul sanitar?”, a precizat el

Potrivit acestuia, România este țara care a intrat în pandemie cu cel mai mare deficit bugetar din Europa, am dat vina pe pandemie că sunt deficite mari peste tot, ieșim din pandemie tot cu cel mai mare deficit bugetar.

„Noi nu am rezolvat problemele structurale deloc. Ne-am îmbătat cu apă rece anul trecut când am avut inflație neașteptat de mare, am avut venituri din energie care, la fel, nu mai sunt deși le-am bugetat”, a afirmat el.

Rânzând a spus: Asta arată cum s-a făcut planificarea bugetară pentru 2023.

• „Rămânem cu o realitate care e greu de acceptat cu care ne luptăm: Deficit foarte mare. Dacă avem la 2 luni 1% din PIB e foarte mult. Problema este: Care sunt soluțiile pe termen scurt și mediu? Ce facem? 2024 e anul viitor. Cum ajungem în 3% în 2024.”

S-au bugetat bani care nu există anul ăsta / Gaura de la mari contribuabili e o minciună

Tănase Stamule, profesor ASE, spune că s-au bugetat 10 miliarde încasări din TVA de la Romgaz, Hidroelectrica și așa mai departe.

„Acești mari contribuabili care nu au cum să plătească ce-au plătit anul trecut, alte industrii care plătesc accize le-au plătit în avans în decembrie ca să avem un deficit mai mic. Gaura de la mari contribuabili este o mare minciună pentru că banii ăia nu au fost niciodată reali în bugetul României”, a explicat el.

• Să arunci vina pe ANAF când tu nu te-ai consultat cu Fiscul când ai făcut bugetul, asta e realitatea tristă.

„Ok, gaura există. Cine spune că nu e există e o poveste naivă. Elefantul din cameră este 20 miliarde lei care trebuie rezolvat anul ăsta. 3 miliarde se vor rezolva prin înghețarea angajărilor pentru că lumea iese la pensie și pleacă. Câteva miliarde din supraimpozitarea care a trecut prin Parlament pentru anumite companii. Vor mai fi câteva miliarde din reduceri de bunuri și servicii: 2-3 miliarde”, a mai afirmat Stamule.

O țară în general are 4 chestii care o fac atrăgătoare, afirmă profesorul:

1. Mărimea pieței: câți cetățeni ai

2. Calitatea infrastructurii fizice: drumuri poduri și așa mai departe

3. Calitatea infrastructurii umane: universități, școli și spitale

4. Sistemul fiscal

„România are o piață medie, în creștere, infrastructura fizică nu e foarte atrăgătoare încă, infrastructura umană la fel. Singura chestie foarte atrăgătoare în România este sistemul fiscal, mai ales pentru microîntreprinderi. La dividende cu 8% încă suntem atrăgători”, a spus el.

• Dacă noi schimbăm ceea ce este singurul lucru atractiv, fără să accelerăm îmbunătățirea calității fizice și umane (că populația nu ai cum să o crești așa rapid), întrebarea e: Ce ne mai face pe noi atractivi?

• Cum vom mai fi noi atrăgători dacă nu mai avem taxele mici? De ce să vină o firmă în România dacă nu avem ceva în plus față de celelalte piețe.

Haideți să facem reforme: reducere ministere, agenții, comasăm județe

„Haideți să facem reformă. Haideți să reducem ministerele, agențiile, să comasăm județele. Să revedem politica în materie de comune. Haideți să facem reforme”, a declarat Cristian Păun, profesor ASE.

• Nu poți să vii să spui: Tai cheltuielile cu medicamentele. Când vii să te internezi în spital, vino și cu medicamentele la tine că noi am tăiat cheltuielile cu medicamentele. Am o problemă cu aceste tăieri de cheltuieli care nu are în spate partea de reformă.

• Pe partea de venituri: nu creșterilor de taxe. Guvernele care guvernează prin creșteri de taxe sunt slabe. Ele nu pot face altceva, reforme, ajustări. Atunci ce fac? Eșuează în creșteri de taxe.

„Avem rezolvarea haosului fiscal, pe deoparte. În materie de TVA la noi e un haos legislativ. Acolo pierdem cel mai mult”, a precizat Păun.

• Încasăm cât trebuie din TVA, dar apoi îl regularizăm cu neplătitorii de TVA și ajungem să pierdem 40% din TVA prin regulariză conform estimărilor instituțiilor europene.

• În ceea ce privește evaziunea fiscală, aceasta se ridică la 33% din PIB. Sutem pe locul 3 în UE după Croația și Grecia.

Dacă nu facem nimic… hard landing: TVA de 30%, concedieri masive

„Ce le spun eu studenților la cursul de macroeconomie este că avem toate simptomele unui decalaj inflaționist. Avem inflație mare, șomaj foarte mic”, a spus profesorul ASE Basarab Gogoneață.

• „M-am săturat să aud la radio reclame cu: Angajăm, angajăm, angajăm. Dacă nu facem nimic și continuăm așa, ajungem la hard landing: crash imobiliar, crash valutar, foarte rău”.

„Atunci vor fi ajustări dramatice. TVA 30%, concedieri masive. Acesta ar fi scenariul de care eu mă tem. S-ar putea să vină mult mai repede decât ne imaginăm noi”, a mai afirmat Gogoneață.