VIDEO Alina Gorghiu ignoră avizele negative ale CSM și îi propune lui Iohannis numirea procurorilor Moraru-Iorga și Remus Popa la șefia unor secții din DNA și Parchetul General

Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, ignoră avizul negativ al Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii și îi trimite președintelui Klaus Iohannis numirea procurorilor Mihaiela Moraru-Iorga și Remus-Iulian Popa la șefia unora dintre cele mai importante secții din DNA și Parchetul General. Ea susține că Moraru-Iorga are „o solidă experiență profesională”, iar procurorul Popa are „o experiență multilaterală, recunoscută în mediul profesional”. În motivarea deciziilor prin care au dat aviz negativ, procurorii CSM spun că planul de management al procuroarei este, „lipsit de claritate și precizie” și fără soluții concrete, în timp ce în cazul lui Remus Popa au fost „identificate deficienţe grave atât în proiectul de management, cât şi în modalitatea de prezentare a acestuia”.

Miercuri, procurorii Mihaiela Moraru-Iorga și Remus-Iulian Popa au susținut noi interviuri pentru aceste funcții, după ce au primit avize negative de la Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Avizul CSM este consultativ, iar după organizarea unor noi interviuri cu cei avizați negativ ministrul Justiţiei poate să îşi retragă propunerile sau să transmită preşedintelui propunerea de numire în funcţie.

Joi, Ministerul Justiției a anunțat că Alina Gorghiu merge mai departe cu cei doi procurori și îi trimite președintelui Iohannis propunerile pentru numirile acestora în funcții – Remus Iulian Popa pentru șefia Secției de Urmărire Penală și Criminalistică din Parchetul General, iar Mihaiela Moraru-Iorga pentru funcţia de procuror-șef al Secției de combatere a corupției din DNA.

Argumentele Alinei Gorghiu – „calități profesionale și personale”

Ministrul Jusiției susține că Moraru-Iorga are „o solidă experiență profesională”, iar procurorul Popa are „o experiență multilaterală, recunoscută în mediul profesional”:

• „Doamna procuror Moraru-Iorga Mihaiela are o solidă experiență profesională, este specializată în combaterea infracțiunilor de corupție, cu activitate îndelungată în cadrul Direcției Naționale Anticorupție.
• Proiectul său de management este compatibil cu viziunea de dezvoltare și cu liniile de acțiune instituțională ale procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, oferind elemente de instrumentar managerial apte sa asigure atingerea obiectivelor generale asumate și, în special, consolidarea luptei împotriva corupției.
• Domnul procuror Popa Remus-Iulian este un procuror cu o experiență multilaterală și recunoscută în mediul profesional din care provine, îmbină complementar pregătirea profesională și cunoștințele de management judiciar, conștientizând necesitatea adaptării Secției la continua evoluție a infracționalității, importanța recuperării produsului infracțional, a digitalizării și cooperării interinstituționale”.

Ea susține că ambii procurori „dețin calitățile profesionale și personale apte să contribuie la eficientizarea activității structurilor de parchet pentru a căror conducere au candidat, lucru confirmat și prin consultarea avută, înainte de trimiterea acestor propuneri, cu procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiției și cu procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție”.

Cine este procurorul Remus-Iulian Popa

Remus-Iulian Popa este delegat, din octombrie 2023, în funcția de procuror-șef al Secției de urmărire penală din Parchetul General.

Procurorul Popa a lucrat în DIICOT, unde în perioada 2016-2022 a condus Serviciul judiciar. A trecut apoi la Inspecția Judiciară, unde a condus Direcția de inspecție pentru procurori.

La interviu, Remus Iulian Popa a fost întrebat câte rechizitorii a făcut și la câte percheziții a participat, iar răspunsul a fost evaziv, el spunând că relevante sunt competențele de management și calitatea de lider pe care le are.

Procurorul a recunoscut că nu a instrumentat vreodată un dosar de evaziune fiscală, ci doar a participat la ședințe de judecată ca procuror judiciar, a scris PressHub.

El a mai spus că, din verificările pe care le-a făcut ca inspector la Inspecția Judiciară, a identificat anul trecut 109.000 de cauze cu autor necunoscut mai vechi de 5 ani și 23.000 de dosare cu autor cunoscut mai vechi de 5 ani care stau în nelucrare la Parchetul General.

Remus Popa a mai precizat că, în cazul în care va fi numit procuror șef, va aplica categoric deciziile CCR privind prescripția faptelor și că nu va lua în considerare decizia CJUE care se referă, din punctul său de vedere, doar la dosarele care afectează bugetul UE.

„Deficiențe grave”. Cum motivează CSM avizul negativ pentru procurorul Remus Popa

În motivarea deciziei de a aviza negativ propunerea ministrului Justiției de numire a procurorului Remus Popa la conducerea Secției de Urmărire Penală și Criminalistică din Parchetul General, Secția pentru procurori a CSM spune că a identificat „deficienţe grave atât în interiorul proiectului de management, cât şi în modalitatea de prezentare a acestuia”: „Se constată că sunt prezentate aspecte teoretice generale, fără a se încerca şi o contextualizare practică, aplicată, a acestora”.

Procurorii CSM mai spun că într-unul dintre capitolele din proiectul de management cu care a candidat, procurorul Remus Popa a făcut o analiză Swot a activității funcţionale şi a mediului organizaţional al Secţiei de urmărire penală din Parchetul General, „observându-se deficienţe privind încadrarea anumitor aspecte drept puncte tari/oportunităţi, respectiv puncte slabe/ameninţări, domnul procuror dând dovadă că nu stăpâneşte în mod temeinic conceptele utilizate pentru efectuarea unei analize de acestă natură”.

• Motivarea deciziei Secției pentru procurori din CSM poate fi consultată integral aici

Dificultăţi atât în a arăta că înţelege unele vulnerabilităţi sau oportunităţi pe care le enunţă sec, cât şi în a indica soluţii”

Alte argumente ale procurorilor din CSM:

• „În proiectul de management, candidatul are dificultăţi atât în a arăta că înţelege unele vulnerabilităţi sau oportunităţi, pe care le enunţă sec, cât şi în a indica soluţii pentru problemele pe care le identifică, respectiv soluţii pentru valorificarea oportunităţilor.
• Chiar dacă finalitatea este enunţată în mod elocvent, se constată carenţe în ceea ce priveşte modalitatea de realizare a acesteia. Nu este menţionat cum se va urmări demersul bunei organizări a activităţii care să determine reducerea volumului de activitate, nu se menţionează cum se va realiza implicarea procurorului-şef în evaluarea lucrărilor care se înscriu în domeniul de competenţă al structurii sau cum se va realiza implementarea unui sistem eficient de preluare a dosarelor de la către parchetele cu rang ierarhic inferior.
• Deşi planul de management surprinde anumite direcţii utile pentru îmbunătăţirea activităţii Secţiei de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, acestea sunt păstrate doar la nivel principial, fără a fi propune măsuri concrete în demersul realizării acestora, context în care aceste direcţii rămân la stadiul de deziderat cu un caracter teoretic.
• După prezentarea proiectului, Secţia de procurori a adresat câteva serii de întrebări domnului procuror. Astfel, Secţia pentru procurori reţine că, la solicitarea de a menţiona dacă se consideră un model demn de urmat pentru procurorii care fac parte din secţia pentru care domnul Popa Remus-Iulian si-a depus candidatura, acesta a menţionat că „nu îmi doresc să fie un model de urmat”.
• Fiindu-i punctat faptul că această afirmaţie este contradictorie cu aspectele menţionate expres în proiect, domnul procuror a dat dreptate Secţiei, menţionând, însă, că se referea la atribuţiile de coordonare specifice Secţiei de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, raportându-se la echipă, iar nu la persoană.
• Domnul procuror menţionează că întreaga Secţie de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie trebuie să formeze o echipă ce reprezintă un model de urmat pentru unităţile de parchet din subordine, având o abordare ce denotă lipsa de asumare privind necesitatea acţionării din poziţia de lider, de coordonator al acestei echipe, condiţie necesară având în vedere că acesta candidează pentru funcţia de procuror-şef al respectivei Secţii.
• Răspunsul oferit de candidat ocoleşte un răspuns concret la întrebare, atât timp cât, cu certitudine, întrebarea a rezultat din modul în care candidatul a creat, în proiectul său de management, un profil de lider care ar trebui să fie urmat de membrii organizaţiei pe care îi are în coordonare.
• Motivarea că nu îşi doreşte să fie un model pentru ceilalţi intră în contradicţie nu doar cu cele arătate în proiect, ci chiar cu motivarea sa de a ocupa funcţia pentru care candidează. Acest aspect ridică mari semne de întrebare referitoare la sinceritatea candidatului.
• Fiind întrebat despre rezultatele sale anterioare în funcţiile deţinute anterior, domnul procuror a menţionat că, în perioada cât a deţinut funcţia de director în cadrul Inspecţiei Judiciare, au existat rezultate, nu mai bune, dar nici mai slabe decât cele ale antecesorilor sai, fără a da un răspuns elocvent privind procentul de admisibilitate a acţiunilor disciplinare, menţionând că nu sancţionarea disciplinară a reprezentat o prioritate, ci mai degrabă monitorizarea activităţii. Din nou, Secţia a apreciat răspunsul ca fiind evaziv, lipsit de convingere, de natură a duce în derizoriu importanţa întrebării. Or, una dintre obligaţiile comisiei de interviu este de a se convinge nu doar despre aptitudinile manageriale ale candidatului, ci şi de aptitudinile acestuia de asumare şi de responsabilitate.

„Oare este relevant răspunsul la întrebarea pe care mi-aţi adresat-o? Eu cred că nu”

• Având în vedere candidatura domnului procuror pentru cea mai înaltă funcţie ce vizează domeniul urmăririi penale din Ministerul Public, în vederea stabilirii legitimităţii pentru ocuparea acestei funcţii, acesta a fost întrebat de către Secţie cu privire la numărul de rechizitorii, audieri şi alte acte specifice de urmărire penală precum percheziţii şi cercetări la faţa locului efectuate pe parcursul carierei sale. Acesta a abordat, din nou, o atitudine evazivă, afirmând că nu are importanţă câte rechizitorii a întocmit, întrucât ceea ce contează pentru funcţia vizată sunt competenţele de management şi leadership, iar indicatori precum numărul de acte întocmite nu reflectă abilităţile pentru ocuparea unei funcţii de conducere, dând dovadă de o viziune limitată, bazată de o disociere artificială între exercitarea funcţiei de conducere şi necesitatea evidentă a unei vaste competenţe în domeniul coordonat.
• Candidatul menţionează, cu o atitudine ironică, „Oare este relevant răspunsul la întrebarea pe care mi-aţi adresat-o? Eu cred că nu”.
• Fiind readresată întrebarea cu privire la date concrete privind numărul de rechizitorii întocmite, domnul Popa Remus-Iulian nu doar că nu a putut oferi un răspuns concret, dar a avut o atitudine agresivă privind prelungirea discuţiilor pe acest subiect. Din nou, dar mai grav decât anterior, candidatul îşi permite să pună la îndoială utilitatea unei întrebări a intervievatorului, dovedind, prin atitudinea ironic-agresivă că nu înţelege rigorile unui astfel de interviu. Scos din zona sa de confort, reticent la a răspunde sincer şi acurat la întrebări, necunoscând sau nedorind să formuleze un astfel de răspuns, încearcă să minimalizeze importanţa sau legitimitatea întrebării.
• Confruntat cu o întrebare adresată de Secţie privind necesitatea efectuării de expertize financiar-contabile în toate dosare de evaziune fiscală, având în vedere şi alternativa apelării la inspectorii antifraudă din cadrul parchetelor în faza de urmărire penală, pentru lămurirea unor aspecte de ordin financiar-contabil, domnul procuror Popa Remus-Iulian a afirmat că poate plana un dubiu asupra corectitudinii unui raport de constatare efectuat de inspectorii antifraudă, fiind astfel necesar să se apeleze la expertiză pentru a întruni cerinţele de imparţialitate. În ce priveşte întrebarea subsecventă privind fondurile necesare pentru efectuarea expertizelor, domnul procuror afirmă că Ministerul Public are în mod cert resursele financiare pentru efectuarea respectivelor expertize, dând dovadă de lipsă a unei viziuni pragmatice, de ansamblu asupra neajunsurilor sistemului, adăugând că „nu e cazul şi momentul să purtăm această discuţie”.

Cine este procuroarea Mihaiela Moraru Iorga

În 5 decembrie, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a avizat negativ propunerea ministrului Justiţiei, Alina Gorghiu, de numire în funcţia de procuror-șef al Secției de combatere a corupției din DNA a procuroarei Mihaiela Moraru-Iorga. Avizul negativ pentru Moraru-Iorga a fost dat de Secţia pentru procurori a CSM cu majoritate – 1 vot „da”, 5 voturi „nu”.

Procuroarea Mihaiela Moraru Iorga lucrează în Parchetul General și se ocupă de dosarele penale care îi vizează pe magistrați, după desființarea controversatei Secții speciale.

Mihaiela Moraru Iorga a devenit cunoscută pe vremea când lucra la DNA şi a avut un conflict cu şefa ei, Laura Codruţa Kovesi.

În iulie 2017, Kovesi a semnat un ordin de revocare a Mihaielei Iorga din funcţia de procuror DNA, după care aceasta şi-a dat şefa în judecată, cerând despăgubiri de 10.000 de euro, susţinând că asupra ei au fost făcute presiuni de ordin moral şi emoţional. Procesul s-a încheiat cu anularea ordinului de revocare, fără plata unor despăgubiri.

Conflictul dintre cele două a continuat, Moraru Iorga acuzând-o pe Kovesi că a chemat-o în birou şi ar fi fost întrebată dacă ar putea urgenta dosarul unui fost ministru al cărui nume era vehiculat pentru postul de premier.

Ulterior, în 8 februarie 2018, DNA a trimis-o în judecată pe Moraru Iorga pentru favorizarea făptuitorului şi fals intelectual, fiind acuzată că a desfăşurat activităţi de anchetă în afara cadrului legal, în paralel cu urmărirea penală derulată de DIICOT într-un dosar care îl viza pe omul de afaceri Florian Walter. Peste câteva luni, instanţa supremă anula rechizitoriul DNA.

Cum motivează CSM avizul negativ pentru procuroarea Mihaiela Moraru-Iorga

Planul de management al procuroarei Mihaiela Moraru-Iorga este lipsit de măsuri pentru înlăturarea unor probleme din domenii de importanță în activitatea Secției de combatere a corupției din DNA, iar analiza făcută de aceasta a fost „lipsită de claritate și precizie”, ea „confundând punctele tari cu oportunitățile și punctele slabe cu vulnerabilitățile, fără a face nicio diferență între acestea”, arată procurorii din CSM în motivarea deciziei de a aviza negativ propunerea ministrului Justiției, Alina Gorghiu, de numire în funcţia de procuror-șef al Secției de combatere a corupției din DNA a procuroarei Mihaiela Moraru-Iorga.

Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) spune în motivarea deciziei de a aviza negativ propunerea ministrului Justiției că proiectul de management al procuroarei Moraru-Iorga – structurat în 4 capitole – a fost redactat în termeni generali, fără a include o prezentare concretă a structurii și a activității Secției de combatere a corupției DNA, pentru a cărei conducere candidează.

Conform procurorilor din CSM, soluțiile pe care le-a propus Mihaiela Moraru-Iorga nu ar fi fundamentate pe date concrete privind resursele umane existente în Secția de combatere a corupției și volumul de activitate înregistrat de procurorii acestei secții, date pe care aceasta nu le-a putut prezenta nici la interviu, în urma întrebărilor adresate.

Planul de management, „lipsit de claritate și precizie” și fără soluții concrete

• „Prin urmare, nu rezultă că doamna procuror are o viziune clară asupra strategiei de management propuse, aceasta fiind întocmită fără a fi avut în vedere specificul Secției de combatere a corupției, motiv pentru care planul de management are un caracter superficial.
• Doamna Moraru-lorga Mihaiela a menționat în cuprinsul proiectului că obiectivele generale ale procurorului șef de secție trebuie să se suprapună cu cele ale Ministerului Public și trebuie să fie de natură a asigura obținerea rezultatelor urmărite prin planul managerial al procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, fără a avea, însă, o viziune referitoare la cooperarea interinstituțională și internațională a Direcției Naționale Anticorupție cu partenerii europeni și internaționali, unul dintre punctele importante ale planului de management al procurorului șef al structurii de specialitate.
• Mai mult, deși a menționat necesitatea de atingere a obiectivelor asumate prin documente strategice, aspect care se regăsește și în planul managerial al procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, doamna procuror nu a indicat care sunt aceste obiective, prezentarea fiind una deosebit de sumară. Neexistând o compatibilitate a planului de management întocmit de doamna procuror Moraru-lorga Mihaiela cu planul de management întocmit de domnul procuror Voineag Marius (șeful DNA – n.r.), nu se poate constata capacitatea doamnei procuror de relaționare și comunicare”, arată Secția de procurori a CSM.

Procurorii din CSM mai spun că planul de management al procuroarei Moraru-Iorga este lipsit de măsuri pentru înlăturarea unor deficiențe din domenii de importanță în activitatea Secției de combatere a corupției din DNA și că analiza făcută de aceasta a fost „lipsită de claritate și precizie”, ea „confundând punctele tari cu oportunitățile și punctele slabe cu vulnerabilitățile, fără a face nicio diferență între acestea”.

Mai mult, procuroarea nu a indicat soluții concrete pentru problemele pe care le-a identificat, rezumându-se la a relua aspecte teoretice privind rezolvarea deficiențelor în general, conform Secției pentru procurori din CSM.

• Motivarea deciziei Secției pentru procurori din CSM poate fi consultată integral aici

Numirile făcute de Iohannis la conducerea mai multor secții din DNA, Parchetul General și DIICOT, la propunerea Alinei Gorghiu

În 4 ianuarie, președintele Klaus Iohannis a semnat decretele pentru numirea celorlalți șase procurori propuși de Gorghiu la conducerea unor secții din DNA, Parchetul General și DIICOT:

• Ionuț Ardeleanu, în funcția de procuror-șef al Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție din cadrul Direcţiei Naționale Anticorupție, pe o perioadă de 3 ani.

Ionuț Ardeleanu a lucrat în DIICOT. În mai 2023, el a fost delegat pentru 6 luni în funcția de procuror-șef al Serviciului de combatere a criminalității economico-financiare din cadrul Secției de combatere a criminalității organizate din DIICOT. Nu există un CV public al lui Ardeleanu, dar la interviul susținut pentru acest post el a spus că și-a început cariera la Parchetul Judecătoriei Galați și a lucrat și la Parchetul Judecătoriei Sectorului 2, apoi la Parchetul Tribunalului București.

Interviul susținut de Ionuț Ardeleanu pentru acest post:

• Marinela Mincă, în funcția de procuror-șef al Secției judiciare penale din cadrul Direcţiei Naționale Anticorupție, pe o perioadă de 3 ani. Ea conduce această secție, cu delegare, din luna august.

Interviul susținut de Marinela Mincă pentru acest post:

• Adrian-Petre Todoran, în funcția de procuror-șef al Secției de combatere a criminalității organizate din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, pe o perioadă de 3 ani.

• Adrian-Cornel Nicolau, în funcția de procuror-șef al Secției parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe o perioadă de 3 ani. Generalul Adrian Nicolau este actualul șef interimar al Secției Parchetelor Militare.

• Antonia-Eleonora Constantin, în funcția de procuror-șef al Secției judiciare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe o perioadă de 3 ani.

• Cristina-Daniela Balcan, în funcția de procuror-șef al Secției de resurse umane și documentare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe o perioadă de 3 ani.

CITEȘTE ȘI:

• Aviz negativ al CSM pentru Mihaiela Moraru Iorga, propusă de Gorghiu la șefia unei secții din DNA / Procuroarea este cea care a dat-o în judecată pe Laura Codruța Kovesi
• „Lipsă de viziune”, plan managerial lipsit de claritate. Cum motivează CSM avizul negativ pentru procuroarea Mihaiela Moraru-Iorga, propusă de Gorghiu la șefia unei secții din DNA