​VIDEO Leonard Orban: In aderarea la Schengen, batalia pe care o avem de dat se refera la cat timp vom fi amanati, nu daca vom fi amanati

Scrisoarea ministrilor de interne ai Frantei si Germaniei trimisa Comisiei Europene, in care se cere oficial amanarea aderarii Romaniei la spatiul Schengen​ a conturat foarte clar spre ce ne indreptam. Tocmai de aceea, spune Leonard Orban intr-un interviu pentru HotNews.ro, fiind „foarte probabil ca vom fi amanati”, batalia se da pe perioada. Iar banuielile consilierului prezidential este ca nu e vorba despre luni, ci despre ani de zile. De ce, o explica in interviu.

Informatia pe scurt:

• Din punct de vedere tehnic exista posibilitatea decuplarii de Bulgaria, din punct de vedere politic nu cred ca exista o asemenea posibilitate si nu cred ca se va face.
• Nu am explicatii pentru opozitia atat de transanta a Frantei. (…)Ceea ce pot spune este ca mi-e greu sa inteleg cum o relatie solida, puternica ar putea fi afectata pe termen lung.
• Sunt semnale care ne arata foarte clar ca momentul optim de aderare la Schengen ar fi fost martie 2011 si nu ce va urma in continuare.
• MCV are pe fond lucruri pozitive, dar in fapt se poate transforma intr-un instrument extrem de dur la adresa Romaniei atunci cand el e deturnat in diferite scopuri, cand serveste unor interese politice care nu sunt similare cu cele ale Romaniei.
• Despre un lobby romanesc la Bruxelles, coordonat: Pe chestiuni de interes national nu suntem capabili sa intelegem care sunt mizele si, daca le intelegem, nu suntem capabili sa ne mobilizam.
• Votul dat de  Parlament in cazul Ritzi va da un ton negativ intregului raport intermediar pe justitie din februarie 2011.

Despre scrisoarea celor doi ministri de interne:

• In scrisoare se vorbeste despre progrese tehnice remarcabile in ceea ce priveste aplicarea aquis-ului Schengen, pe de alta parte se spune ca sunt probleme in ceea ce priveste domeniile reformei justitiei si luptei impotriva coruptiei, domenii acoperite de MCV. Si tocmai din cauza faptului ca nu sunt progrese suficiente in aceste doua domenii se considera ca aceasta amanare ar trebui sa aiba loc.
• Nu se fixeaza o data propriu-zisa, nu se vorbeste de o data pana cand ar trebui sa aiba loc aceasta amanare, ci despre un moment in care progresele in reforma justitiei si lupta anticoruptie sunt ireversibile. Ma intorc la ce v-am spus eu cu foarte mult timp in urma: daca e vorba de o amanare, s-ar putea sa fie o amanare nu de cateva luni, ci de cativa ani.
• Prin cererea celor doi ministri se incearca sa se stabileasca o legatura cu ceva ce nu tine de legislatia comunitara in domeniul Schengen, ci cu acest mecanism de cooperare si verificare (MCV). Prin acest fapt este clar ca, din punct de vedere politic, se stabilesc niste reguli noi, care nu au fost aplicate anterior.
• Nu numai MCV este invocat, ci se fac trimiteri la probleme pe care le are spatiul Schengen in momentul de fata si UE in general, in ceea ce priveste gestiunea frontierei externe a Uniunii si politica de azil unde sunt, sa recunoastem, ceva probleme. Pana la urma, Romania este o victima a acestor probleme existente in Uniune.

Ce poate face Romania in continuare?

• Sa continuam pregatirea tehnica. Trebuie continuate si demersurile politice, dar trebuie sa fim realisti: in aceste conditii, este foarte probabil ca amanarea va avea loc. Acum batalia va fi pana cand vom fi amanati? Cat de repede am putea adera la spatiul Schengen? Dar exista riscuri serioase ca aceasta amanare sa nu fie doar de cateva luni.
• In privinta amanarii nu trebuie luate in considerare doar indeplinirea conditionalitatilor din MCV, ci si alte elemente: acele dosare care sunt discutate sau urmeaza sa fie discutate, criza prin care trece UE – nu numai criza economica, problemele existente in momentul de fata privind functionarea anumitor institutii comunitare.
• Aceasta largire a spatiului Schengen a fost vazuta negativ si e o tendinta care se accentueaza in statele membre. Din pacate, sunt politicieni care nu explica foarte clar populatiei din statele membre care sunt consecintele largirii acestui spatiu. Si de multe ori ea este asimilata unei posibile invazii a cetatenilor din Romania si Buglaria in statele din vestul Europei.
• Dar n-are nicio legatura cu asta. Din nefericire, insa, asta e imaginea care persista la nivelul mentalului populatiei din multe state europene. Si aceasta imagine negativa se rasfrange asupra actiunii politicienilor si, in conditiile in care pe esichierul politic din unele state membre si-au facut loc partide de extrema dreapta, va fi cu atat mai complicat pentru un stat sa obtina votul pozitiv al acestor tari pentru a deveni membru Schengen.

De ce Franta s-a transformat dintr-un prieten, sustinator si partener strategic intr-un oponent dur al aderarii Romaniei la Schengen?

• Nu stiu, nu am explicatii pentru opozitia atat de transanta a Frantei, intrebarea asta ar trebui adresata autoritatilor franceze. Ceea ce pot spune este ca mi-e greu sa inteleg cum o relatie solida, puternica ar putea fi afectata pe termen lung. Nu inteleg, dar sigur ca explicatiile trebuie sa le dea autoritatile din Franta.
• Sunt alegeri in Franta in 2012, sunt alegeri in Germania in 2013, in aceeasi perioada se va negocia foarte dur bugetul UE incepand cu 2014, deci sunt semnale care ne arata foarte clar ca momentul optim de aderare la Schengen ar fi fost martie 2011 si nu ce va urma in continuare. Mi-e foarte greu sa estimez cand ar fi aderarea daca nu acum.

Ce ar insemna, pentru Romania, amanarea timp de ani de zile a aderarii la Schengen?

• Din punct de vedere tehnic si al functionarii ca stat membru al UE nu va insemna foarte mult. 
• Dar din punct de vedere politic e o chestiune ce va avea o influenta puternica asupra pozitionarii Romaniei nu numai in relatii bilaterale, ci si intr-un context european, in intregul proces de luare a deciziilor la nivel european. E spus foarte diplomatic, dar desigur este necesara o asemenea analiza si nu exclud anumite repozitionari ale Romaniei in acest proces decizional european.

Dupa raportul pe justitie din vara, contestat de autoritatile romane, un grup de experti ai Comisiei au facut in noiembrie un raport de evaluare, la cererea Bucurestiului. Presedintele Traian Basescu spunea, saptamana trecuta, ca i se pare ca aceasta evaluare face mai mult rau decat bine, intrucat s-au constatat noi disfunctionalitati in justitie si lupta anticoruptie.

Ce contine, de fapt, raportul de evaluare? Iata ce spune consilierul prezidential Leonard Orban:

• As descrie acest raport drept un pahar plin mai mult de jumatate, cu realizari importante si cu chestiuni ce au fost clarificate fata de raportul din vara al CE. De exemplu, legea privind ANI. Sunt progrese semnificative in domeniul legislativ.
• Insa, pe de alta parte, sunt si elemente critice, recomandari ale Comisiei Europene. Si, ca peste tot, acel raport e citit sub diferite forme: unii sunt tentati sa vada partea plina a paharului, altii partea goala. Si, din informatiile pe care le avem noi, sunt unele capitale care au considerat ca raportul nu e suficient de bun si ca sunt elemente, argumente in el care sa sustina rezervele privind aderarea la spatiul Schengen.
• Raportul intermediar va veni probabil in luna februarie si va consemna inclusiv niste dezvoltari negative ulterioare misiunii de evaluare din luna noiembrie. Eu stiu foarte bine cum se gandeste la Bruxelles, pentru ca am fost mai mult de trei ani comisar european. Va pot spune ca un vot recent in parlamentul Romaniei (n.r. in cazul Ritzi) va fi interpretat puternic negativ. Tabloul va fi mixt, probabil chiar mai sumbru decat a reiesit din raportul misiunii de evaluare si nu stiu in ce masura acel raport ne va ajuta. 
• Dar nu pot sa nu fac trimitere la faptul ca am avertizat de foarte mult timp ca acest mecanism are pe fond lucruri pozitive, dar in fapt se poate transforma intr-un instrument extrem de dur la adresa Romaniei atunci cand el e deturnat in diferite scopuri, cand serveste unor interese politice care nu sunt similare cu cele ale Romaniei.
• Si atunci te intrebi ce poti face cu acest mecanism, pentru ca, pe de o parte, are un efect puternic asupra evolutiilor interne, dar are un efect extern negativ.
• E nevoie de o analiza foarte serioasa privind zonele in care Romania s-ar putea repozitiona in perioada viitoare in integ procesul de luare a deciziilor la nivel comunitar – trebuie sa ia in calcul vulnerabilitatile pe care le are Romania in procesul european si de posibilitatile pe care le are pentru a gasi solutii la aceste vulnerabilitati.

De ce nu se realizeaza un lobby romanesc coordonat la Bruxelles, de ce nu se stabileste o strategie nationala pentru atingerea unui obiectiv, precum aderarea la Spatiul Schengen?

• Exista foarte multe zone in care sunt diviziuni profunde care, pana la urma, lipsesc de eficienta incercarile si actiunile care se mai intreprind pe o zona sau alta. E ca si cum ai vrea sa sustii o anumita lupta, dar pleci cu trupe partiale.
• Spre deosebire de alte state membre care – atunci cand vorbesc despre interese fundamentale, esentiale – reusesc sa isi coordoneze eforturile de o maniera extraordinara, noi constatam ca, din pacate, asta nu se poate intampla, ca diviziunile care ne marcheaza nu pot fi depasite si ca pierdem si nu avem solutia de a minimiza problemele pe care le avem.
• Pe chestiuni de interes national nu suntem capabili sa intelegem care sunt mizele si, daca le intelegem, nu suntem capabili sa ne mobilizam. Au existat si exceptii, dar din pacate prea putine comparativ cu cele care ar trebui abordate de o maniera globala.

Citeste si: Schengen… ce se stia deja…