Sari direct la conținut

VIDEO Otilia Nutu, expert SAR, despre liberalizarea preturilor la energie: Clientii vulnerabili trebuie sa primeasca energie la pretul de piata, iar pentru plata facturilor sa beneficieze de ajutoare sociale

HotNews.ro
Otilia Nutu, Foto: Hotnews
Otilia Nutu, Foto: Hotnews

Intocmirea unui calendar de liberalizare a pietei energiei si asigurarea independentei reglementatorului din sectorul energetic sunt principalele masuri pe care trebuie sa le adopte Guvernul in scurt timp pentru a respecta noile directive europene privind piata energetica. Recent, Ministerul Economiei a supus dezbaterii publice doua acte normative privind transpunerea directivelor 72 si 73/2009 referitoare la piata energiei electrice, respectiv piata gazelor. Insa, aceste propuneri de proiecte nu sunt in conformitate cu directivele europene, motiv pentru care Romania risca procedurile de infringement, a declarat intr-un interviu acordat HotNews.ro, Otilia Nutu, expert al Societatii Academice din Romania.

  • Guvernul Romaniei este obligat sa transpuna, in cel mai scurt timp posibil, o noua legislatie europeana privind organizarea pietei energetice. Noile directive  europene ar fi trebuit transpuse pana pe 3 martie 2011, lucru care nu s-a intamplat chiar daca Executivul a avut la dispozitie 18 luni sa adopte noile prevederi. Din cauza intarzierii, Romania poate risca, in acest moment, declansarea procedurii de infringement. Chiar daca aceasta situatie ar putea fi rezolvata, ramane problema calitatii transpunerii.

In cadrul proiectelor, nu exista nicio mentiune legata de „un calendar credibil privind liberalizarea preturilor”, a precizat Otilia Nutu. Potrivit noilor directive, apare notiunea de client vulnerabil. In Romania, aceasta categorie de consumator nu este definita foarte clar. Otilia Nutu spune ca trebuie sa reprezinte acea categorie de persoane care au un nivel de trai foarte scazut. Insa in „propunerile de legi pe care le avem sunt definiti consumatori vulnerabili toti consumatorii casnici, indiferent de gradul de saracie. Ideea este ca nu toti consumatorii casnici sunt vulnerabili (…) In directive se spune foarte clar ca mecanismele de sprijin pentru acesti consumatori nu trebuie sa distorsioneze piata, adica nu trebuie sa beneficieze de tarife sociale. Trebuie sa plateasca energia la pretul de piata si sa fie sprijiniti prin ajutoare de venit prin politica sociala a Guvernului. Practic, asa cum este definit venitul minim garantat, acesti consumatori vulnerabili trebuie sa primeasca un ajutor in bani pentru a-si achita facturile la energie”, a precizat Otilia Nutu.

Aceasta a mai spus ca exista posibilitatea ca pe pentru o anumita perioada, acesti consumatori sa primeasca gaze ieftine din productia interna, in conditiile in care liberalizarea nu se face dintr-o data. Insa, trebuie purtate discutii cu reprezentantii Comisiei Europene si trebuie intocmit un calendar cu termene foarte ferme de liberalizare treptata.

Activitatea de productie de la Romgaz trebuie separata de cea de inmagazinare

Directivele mai prevad separarea retelelor de transmisie si de distributie si a operatorului de inmagazinare de operatorul de productie. „Din cauza ca sectoarele energetice sunt cu foarte multe companii de stat, daca statul are si reteaua de transmisie si un producator, se poate intampla sa blocheze accesul unui producator privat la piata de energie. Si atunci trebuie seaparata cumva gestiunea acestor retele de interesele producatorilor”, a spus Otilia Nutu. In acest caz, cea mai simpla solutie este separarea proprietatii astfel incat producatorii din energie sa treaca la Ministerul Finantelor, iar Transgaz si Transelectrica sa ramana la Ministerul Economiei. Totodata, trebuie separata activitatea de productie de la Romgaz de cea de inmagazinare. Astfel, compania ar urma sa fie sparta in doua entitati. Cea care va avea activitatea de inmagazinare ar urma sa ramana la Ministerul Economiei, iar cea de productie ar urma sa fie transferata la Ministerul Finantelor.

Principalele declaratii ale Otiliei Nutu

  • Cele doua companii (n.red. Electra si Hidroenergetica) oricum nu vor putea fi infiintate din diverse emotive: pentru ca sunt foarte multe procese pe rol,  dupa care va trebui sa-si dea acordul si Consiliul Concurentei, dupa care toata chestiunea ar putea sa ajunga la DG Competition si ar putea sa dureze foarte  multi ani. Problema este ca in tot acest timp, nu se construieste practic nimic, investitorii privati au inceput practic sa se retraga si atunci este o  strategie paguboasa. Domnul Videanu se refera la faptul ca peste cateva luni, de fapt din 2013, vom incepe sa platim pentru emisiile de dioxid de carbon.  Totusi solutia pe care o gaseste Guvernul prin infiintarea acestor companii integrate si acoperirea pierderilor din termo cu subventii incrucisate, practic  de la Hidro si Nuclear, nu reprezinta o solutie viabila. In loc de aceasta ar trebui pur si simplu sa continuam restructurarea sectorului energetic si  eficientizarea lui, nu sa facem pe altii sa suporte aceste ineficiente. Nota Redactiei: Adriean Videanu a declarat pentru HotNews.ro ca daca cele doua  companii energetice nu se infiinteaza din diverse ratiuni, Romania va avea o mare problema cu asigurarea securitatii energetice incepand cu luna mai 2012.
  • Exista intr-adevar un calendar de inchidere a acestor unitati, probabil Guvernul se asteapta ca CE sa nu fie suficient de dura in aplicarea unor sanctiuni si  de aceea se asteapta sa le tina pe picioare mai multa vreme decat am agreat cu Comisia. Problema este ca statul nu are bani sa faca aceste investitii de  mediu si solutia ar fi fost sa se privatizeze o parte din sectorul termo. Acesta ar fi putut fi facut eficient de catre privati. Este vorba in primul rand de  Turceni, Rovinari si Craiova. Acolo exista interes privat, exista probabil si acum. Investitorul privat ar avea toate motivele sa faca investitiile de mediu,  poate sa inchida o parte din centrale pana le reabiliteaza pe celelalte si tot asa pana le reabiliteza pe toate. Statul pur si simplu nu are bani si nici  Hidroelectrica si Nuclearelecrica, din profiturile pe care le au, nu vor putea acoperi aceste investitii.
  • Am vazut care sunt propunerile de proiecte de ordonanta pentru gaze si electricitate si ele nu sunt in conformitate cu directivele. Ar trebui sa fie scoase  de pe site, inceputa o dezbatere reala cu toata lumea, intrebata si Comisia cum ar putea sa fie implementate, in conditiile noastre, directivele, Legile asa  cum arata nu schimba nimic din ce se intampla acum. In acelasi timp daca nu aplicam directivele europene vom primi infringement. Dar avand in vedere ca acum  Comisia este mult mai hotarata decat pana acum sa impinga liberalizarea pietelelor de energe si de gaz, s-ar putea sa se meraga mai departe, inclusiv prin  sanctiuni destul de dureroase.
  • Directivele acestea vor sa impinga liberalizarea cat se poate de mult in pietele de energie si de gaze, cu scopul de a face o piata unica de energie in  Europa. Se continua ideea din directivele anterioare care presupun liberalizarea preturilor. S-a constatat ca in calea liberalizarii pietelor nationale si  regiomale de energie electrica si de gaze au existat cateva aspecte care se intalnesc destul de des in statele membre si care blocheaza cresterea competitiei  in aceste piete. Este vorba in principal de independenta reglementatorului fata de politic. Practic, daca reglementatorul este dependent de guvern, Guvernul  are si o parte din capacitatile de productie si atunci poate sa-si favorizeze singur companiile proprii. Dupa care este vorba despre separaraea retelelor de  transmisie si de distributie si a operatorului de inmagazinare de operatorul de productie. Ce se intampla? Din cauza ca sectoarele energetice sunt cu foarte  multe companii de stat, daca statul are si reteaua de transmisie si un producator, se poate intampla sa blocheze accesul unui producator privat la piata de  energie. Si atunci trebuie seaparata cumva gestiunea acestor retele de interesele producatorilor.
  • Sunt doua variante propuse in directiva. Cea mai simpla este separaraea proprietatii. Din punctul meu de vedere se poate face foarte simplu si respecta si  niste intelegeri pe care le avem deja cu FMI, respectiv ca toate companiile producatoare din energia electrica si din gaz sa treaca in subordinea  Ministerului Finantelor care are ca obiectiv sa-si maximizeze profiturile si implicit dividendele care se colecteaza la bugetul statuui. In acelasi timp,  transportatorii, Transgaz si Transelectrica, si operatorul de depozite de gaze sa ramana la Ministerul Economiei care este responsabil de securitatea  energetica. Practic, s-ar separa foarte bine responsabilitatile si interesele celor doua minstere si s-ar respecta foarte simplu directiva.
  • Mai exista o varianta, care insa este foarte complicata. Adica se pot mentine toate companiile la Ministerul Economiei, insa sunt o multime de chestiuni care  trebuie respectate. In consiliile de adminsitratie si AGA sa nu fie aceleasi persoane. Sa nu fie aceleasi persoane in CA de la Romgaz si Transgaz. Trebuie sa  fie infiintat un organism de supraveghere care sa numeasca conducerea operatorilor de transport dupa anumite criterii care sa asigure depolitizarea lor, sa  fie aprobat de ANRE. Trebuie infiintat si un agent de conformitate care sa verifice in fiecare an ca nu s-a impiedicat accesul la retele pentru un producator  concurent
  • Trebuie spart Romgaz in doua companii. Romgaz cu ce inseamna productie sa fie transferat la Ministerul Finantelor, iar depozit-gaz sau cum se va numi  compania care va detine capacitatile de stocare sa ramana in coordonarea Ministerului Economiei
  • In legislatia europeana, clientul vulnerabil este definit prin doua aspecte: Una este legata de energy poverty, de saracie care nu-ti permite accesul la  energie si cealalta este legata de posibilitatea de conectare in anumite situatii critice si aici pot sa intre scoli si spitale. In propunerile de legi pe  care le avem, sunt definiti consumatori vulnerabili toti consumatorii casnici, indiferent de gradul de saracie. Ideea este ca nu toti consumatorii casnici  sunt vulnerabili. In directive se spune foarte clar ca mecanismele de sprijin a acestor consumatori nu trebuie sa distorsioneze piata, adica nu trebuie sa  beneficieze de tarife sociale. Trebuie sa plateasca energia la pretul de piata si sa fie sprijiniti prin ajutoare de venit in politica sociala a Guvernului.  Practic, asa cum este definit venitul minim garantat, acesti consumatori vulnerabili trebuie sa primeasca un ajutor in bani pentru a-si achita facturile la  energie
  • Ideea este in felul urmator. Noi aprobam aceste legi insa nu se pot face liberalizarea toata dintr-o data. Ar fi o chestiune care se poate negocia cu Comisia  si sunt convinsa ca ar exista intelegere sa se faca un calendar, insa cu termene foarte ferme de liberalizare treptata. In acelasi timp in politica sociala  se definesc acesti consumatori vulnerabili si se definieste si schema de sprijin alor. Practic, exista  posibilitatea (n.red. consumatorii vulnerabili sa  utilizeze gaze ieftine doar din productia interna) insa cu conditia sa discutam acest lucru inainte cu Comisia ca acesti consumatori pentru o perioada de  timp sa primeasca gaz ieftin. Insa problema este ca lucrul care se opune cel mai tare liberalizarii nu tine de acesti consumatori vulnerabili ci sunt in  categoria de beneficiari al unor preturi reglementate si consumatorii industriali.
  • Nu exista nicio specificare in niciun fel legata de un calendar credibil prin care sa se liberalizeze preturile. 
  • Practic, existenta cosului este total incompatibila cu ideea directivei. Directiva nu-ti permite sa ai preturi reglementate pentru activitati competitive.  Sigur ca pentru chestiunile care sunt de monopol, cum sunt retelele de transmisie sau depozite de inmagazinare exista tarife reglementate, insa pentru  preturi, acestea trebuie sa fie construite de piata.
  • Exista un ordin comun ANRE, Ministerul Economiei si ANRM care specifica modul in care se formeaza cosul. Din cauza ca producatorii sunt obligati sa dea o  anumita cantitate minima de gaz din productia interna in cos. Aceasta echivaleaza legal cu interdictie de export, iar acesrt lucru ar putea declansa o  reactie destul de dura din partea Comisiei. Interdicitia de export este incompatibila cu ideea de piata unica a Comisiei.
  • Din momentul in care exista aceasta conducta (n.red. conducta de interconectare Arad-Szeged), ar trebui sa se poata exporta. Sigur ca in momentul in care poti sa exporti, te duci acolo unde preturile de piata sunt mai favorabile.
  • Cosul in sine nu ar mai fi trebuit sa exista din 2007, initial de cand s-a facut in lege liberalizarea completa a pietei de gaz. Deci, practic sunt doua notiuni incompatibile: Pret reglementat si piata libera. Deci cosul va trebui sa dispara.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro