VIDEO Program national de investitii: Victor Ponta: Vreau sa avansam in deblocarea proiectului de la Rosia Montana / Redeventele la gazele din Marea Neagra si gazele de sist vor fi diferite fata de cele din Gorj

Premierul Victor Ponta a afirmat joi ca trebuie deblocat si continuat proiectul Rosia Montana, „evident cu respectarea cerintelor de mediu”. Potrivit premierului, la inceputul sesiunii parlamentare va fi finalizat proiectul de lege privind Rosia Montana. „Cred ca 13 ani de cand se tot plimba prin diverse structuri parlamentare este de ajuns. Decizia finala intr-un proiect atat de controversat poate fi luata doar de catre Parlament”, a mai spus Ponta. Legat de redeventele in domeniul petrolier, acestea vor fi diferite in cazul gazelor din Marea Neagra si gazelor de sist. „Una este cand sapi in Gorj si alta cand sapi la 2.000 m in Marea Neagra”, a spus Ponta. Acesta a mai spus ca noile redevente ar trebui aplicate din noiembrie 2014 cand expira contractul cu Petrom, insa s-ar putea intampla si mai repede daca va fi stabilit un „regim stimulativ”.

Premierul Victor Ponta a prezentat joi „Planul National de Investitii Strategice si Creare de Locuri de Munca”. Premierul anuntase inca de marti, la RTV, ca face o „prezentare la sediul Guvernului, alaturi de cativa dintre ministrii din zona economica, a tuturor proiectelor concrete de investitii” (Vezi documentul atasat).

HotNews.ro a transmis LIVE TEXT principalele declaratii

As vrea, repet, in cateva minute sa vorbesc despre faptul ca, in acest Plan national de investitii si creare de locuri de munca, etapa I – 2012, a constat in consolidarea macroeconomica; am iesit, pentru prima data dupa 2008, din procedura de deficit excesiv. Este o decizie oficiala acum, a Comisiei Europene. Am pastrat, intr-un an electoral si an dificil din toate punctele de vedere, obiectivul de a reduce deficitul bugetar sub 3% din PIB. In acelasi timp, am luat masuri si am aplicat masuri de dreptate sociala si de stabilitate sociala prin deciziile privind salariile in zona bugetara si pensiile. Am iesit, dupa cele doua trimestre – trimestrul IV din 2011 si trimestrul I din 2012 – din procedura de recesiune economica si chiar daca anul trecut a fost o crestere mai mica decat cea prognozata – in special din cauza secetei si a rezultatelor extrem de negative din agricultura – in acest an suntem nu doar in grafic, ci putin peste ceea ce era prognozat si am luat masuri de oprire, stopare a risipei si a gaurilor negre din institutii, companii nationale – si o sa dau cateva exemple in continuare.
In 2013, beneficiem de stabilitate economica si politica – dupa alegeri, o majoritate solida in parlament si un guvern stabil. Am reusit sa deblocam programele operationale – fie ca este vorba despre Programul Operational Sectorial Mediu, POS-DRU, Programul Operational Regional si, ultimul dintre ele, dar probabil primul ca dimensiune financiara, Programul Operational de Transporturi; desi este intotdeauna mai mic si nu il pomenim, faptul ca am deblocat Programul Operational de Pescuit, sunt niste zeci de milioane de euro care au intrat zilele trecute, 50 de milioane in tara.
Am adoptat legislatia si suntem in procedura de aplicare a reformei privind ANAF, atat modul de organizare in parteneriat cu Banca Mondiala – modul de organizare in sistem regional -, dar si constructia Directiei Antifrauda pe un model al tarilor europene care trebuie sa ne aduca rezultate concrete in problema numarul 1 – combaterea evaziunii fiscale. De asemenea, am avut un program care se afla in plina desfasurare, de relansare a relatiilor noastre politice si economice, in special pe latura economica, relatii atat in cadrul Uniunii Europene, marile tari, mari investitori: Germania, Franta, Italia, vizite politice si economice in toate aceste tari; dar si reluarea unor relatii extrem de importante si neglijate in ultimii ani, cu tari din zona asiatica. Vreau sa anunt ca voi continua aceste vizite cu caracter preponderent economic, evident, insa si politic, in alte regiuni, pentru ca strategia actualului guvern este de a pastra, evident, relatia speciala pe plan european si euroatlantic, insa de a merge pe un model pe care il aplica toate tarile si toate guvernele inteligente si anume, acela de a cauta noi parteneri economici, noi investitii, noi piete de desfacere. Traim intr-o lume globala si miopia din ultimii ani a Romaniei de a considera ca n-avem voie sa ne uitam nicaieri in afara tarii – poate cu exceptia uneia sau doua tari europene – ne-a costat foarte mult si cred ca aceasta miopie trebuie sa inceteze. In acest sens, repet, nu doar ca sunt foarte multumit de vizitele politice si economice pe care le-am desfasurat pana acum, dar le vom continua in perioada urmatoare.
As vrea doar sa reiau foarte scurt principalele elemente din 2013. Trimestrul I – o crestere peste cea prognozata, 2,2%; o moneda stabila si capacitatea guvernului de a se imprumuta pe pietele financiare private la cele mai mici costuri din istoria post-1989 a Romaniei; relansarea relatiilor economice la nivel extern; atacarea si rezolvarea unora din marile gauri negre, zonele de jaf institutional, pornind de la Hidroelectrica – aici, decizia pe care am luat-o anul trecut, extrem de riscanta si contestata, pe care am identificat-o ca fiind singura in care puteam sa reziliem contractele cu ￢baietii destepti￢ si sa oprim pierderile de la Hidroelectrica, s-a dovedit, la sfarsitul lunii iunie, ca fiind o decizie, pana la urma, corecta si buna. Hidroelectrica a iesit din insolventa, este pe profit si, in aceasta toamna, la momentul listarii si introducerii capitalului privat, 10%… – nu, domnule ministru, in acest moment? – Hidroelectrica redevine acea companie esentiala din zona energetica a Romaniei, o companie care a fost capusata si fraudata din 2009 pana la inceputul lui 2012, dar care poate, repet, si a redevenit, una din piesele fundamentale ale sistemului economic si energetic romanesc. La fel, Oltchim; la restituirea proprietatilor; ANAF, Posta Romana, Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, marile zone de frauda si de drenare a banului public, pe care le-am atacat, asumandu-ne riscuri, critici, am deranjat foarte multe interese private, am calcat pe musuroaie extrem de periculoase, dar rezultatele incep sa se vada si vreau sa continuam in aceasta directie. Am pomenit, si domnul vicepremier Chitoiu va va da toate detaliile despre reforma in curs a ANAF, pe care trebuie s-o finalizam pana in luna septembrie – octombrie, si activitatea efectiva a Directiei Antifrauda trebuie sa inceapa sa produca efectele asteptate.

www_server_root = ‘http://worker.contentchannel.ro/player’; if(typeof flowplayer == ‘undefined’) { document.write(”); } var domain = document.domain; var domain_split = domain.split(‘.’); var cHannel_domain = domain_split[domain_split.length-2] + „.” + domain_split[domain_split.length-1]; document.write(unescape(„%3Cscript src=’http://worker.contentchannel.ro/player/singleplayer_max/a4351f69bdbf1fd376d3b19827eb61e1/”+ cHannel_domain +”‘ type=’text/javascript’%3E%3C/script%3E”));

La fondurile europene – pentru ca aici e, ca de obicei… noi ne bucuram cand le deblocam si primim bani, altii sunt tristi ca am reusit sa le deblocam si sa primim bani – vreau ca sa inteleaga toata lumea. Fata de anul trecut, la momentul preluarii mandatului, pana astazi, in conturile Ministerului de Finante, din fonduri europene au intrat 1,6 miliarde de euro si sunt, de asemenea, inca 0,4 deja trimise la Bruxelles, deci in maxim o luna, o luna si jumatate, 2 miliarde de euro din fonduri europene, in ultimul an; 2 miliarde de euro cash, ca sa spun asa, bani care s-au dus in economie si care, insa, vor fi urmati in perioada imediat urmatoare, pe baza deblocarii acestor programe, de sume de acelasi fel, semnificative. Cred ca e unul din marile succese din ultima perioada si recunosc ca nu reusesc sa inteleg supararea unora in fata unui succes care e al Romaniei. Este adevarat ca nu este al guvernului pe care si-l dorea cine stie cine, dar banii acestia care intra in tara sunt banii cei mai ieftini, sunt fonduri nerambursabile, sunt bani pe care ii simtim imediat in economie si care compenseaza lipsa altor resurse.

www_server_root = ‘http://worker.contentchannel.ro/player’; if(typeof flowplayer == ‘undefined’) { document.write(”); } var domain = document.domain; var domain_split = domain.split(‘.’); var cHannel_domain = domain_split[domain_split.length-2] + „.” + domain_split[domain_split.length-1]; document.write(unescape(„%3Cscript src=’http://worker.contentchannel.ro/player/singleplayer_max/d739b46028629774b7fe5fc4448680f5/”+ cHannel_domain +”‘ type=’text/javascript’%3E%3C/script%3E”));

Vreau sa trec la aceasta situatie economica faptul ca, prin rezolvarea legislativa a problemei restituirii proprietatilor, am oprit condamnarea Romaniei la CEDO, o condamnare care ar fi insemnat, mi-e greu sa am evaluarea exacta, dar, oricum, multe miliarde de euro, care ar fi intrat imediat in deficitul Romaniei si, practic, ar fi bulversat in totalitate orice situatie bugetara.
De asemenea, rolul regional al Romaniei intr-o regiune extrem de tulburata si cu multa instabilitate politica, un rol care poate sa ne ajute in perioada urmatoare sa folosim si resursele economice in acest sens.
Despre locuri de munca. Fata de aceeasi perioada a anului trecut, conform procedurilor de calcul la nivel european, sunt, exista un numar de 100.000 de salariati stabili calculati pe contracte de munca in firme cu peste patru salariati si care lucreaza 22 de zile pe luna. Asta este metodologia. Lor li se adauga alte tipuri de contracte, pana la 5,1 milioane, si lucratorii din agricultura. Evident ca obiectivul nostru strategic pentru Romania este acela de a avea un numar de angajati cel putin egal cu cel al pensionarilor in asa fel incat sa putem sa avem o proiectie sustenabila pe urmatorii cinci, zece, 15, 20 de ani, iar efortul principal se va indrepta spre cresterea acestui numar de salariati stabili in asa fel incat, repet, sa avem o perspectiva pe termen mediu si lung. V-am atasat un grafic care arata ultimele 12 luni in Europa. Germania este tara in care s-au creat cele mai multe locuri de munca stabile. Nu putem decat sa ne uitam cu invidie la acest trend; Marea Britanie, mai departe, Romania, dupa noi Cehia, Ungaria si din pacate exista multe alte tari unde numarul acesta a scazut. Vreau sa vedem de fiecare data dezvoltarea Romaniei in context european, pentru ca suntem o economie interdependenta si tot ceea ce se intampla in Europa ne influenteaza. Cand erau lucrurile bune ne influenta in bine, acum in mod sigur influentele sunt mai putin pozitive. Insa vreau sa intelegem de fiecare data cu ce ne comparam si in ce Europa traim, in care cresterea, care evident, 2,2% este o crestere firava pentru tarile pe care le-am vizitat in Asia, dar reprezinta cea mai importanta crestere alaturi de inca doua tari baltice din UE. Deci trebuie sa stim foarte clar in ce lume traim si la ce ne raportam.
Tintele pentru 2013 se bazeaza pe cele cinci domenii cheie de investitii strategice, pe un minim de zece miliarde de euro, in totalitate investitii, si minim 50.000 de noi locuri de munca pana la sfarsitul lui 2013.

www_server_root = ‘http://worker.contentchannel.ro/player’; if(typeof flowplayer == ‘undefined’) { document.write(”); } var domain = document.domain; var domain_split = domain.split(‘.’); var cHannel_domain = domain_split[domain_split.length-2] + „.” + domain_split[domain_split.length-1]; document.write(unescape(„%3Cscript src=’http://worker.contentchannel.ro/player/singleplayer_max/3703baefa864cb318cbd4ef735e67b03/”+ cHannel_domain +”‘ type=’text/javascript’%3E%3C/script%3E”));

Domeniul energiei, in vederea cresterii independentei energetice, scaderea pretului la factura de energie atat pentru zona industriala, cat si pentru populatie
Resursele minerale, descoperirea noilor resurse si noi investitii cu standarde ridicate de mediu.
Agricultura, care, anul aceasta, dupa ce anul trecut a reprezentat, in mod sigur, cea mai mare problema pentru partea economica din cauza secetei, anul acesta sper sa fie motorul numarul unu. Ne-am ajutat si singuri, prin modul in care ne-am pregatit inca din 2012. Ne-a ajutat si Dumnezeu cu vremea, ne-au ajutat si investitiile despre care o sa vorbim si anul acesta, in mod sigur, orice depasire a prognozei de 1,6 % crestere economica probabil ca va fi datorata cresterii din agricultura.

www_server_root = ‘http://worker.contentchannel.ro/player’; if(typeof flowplayer == ‘undefined’) { document.write(”); } var domain = document.domain; var domain_split = domain.split(‘.’); var cHannel_domain = domain_split[domain_split.length-2] + „.” + domain_split[domain_split.length-1]; document.write(unescape(„%3Cscript src=’http://worker.contentchannel.ro/player/singleplayer_max/29afe3f022470cbe04588883b998509a/”+ cHannel_domain +”‘ type=’text/javascript’%3E%3C/script%3E”));

Industria, cu o pastrare a competitivitatii Romaniei atat in ceea ce priveste pretul fortei de munca, cat si celelalte servicii. Domeniile de excelenta in zona industriei auto, trei producatori mondiali, cateva firme extrem de importante despre care vorbim mai putin in zona pieselor de schimb si a altor tipuri de servicii pentru firmele auto, dar creeaza foarte multe locuri de munca. Eu intotdeauna pomenesc de Draxlmaier Group sau de Deplhi, care au zeci de mii de angajati despre care, sigur, vorbim mai putin, pentru ca ceea ce lucreaza ei se duce la marile companii producatoare de autoturisme; IT, comunicatiile si parcurile industriale. De asemenea, o sa vorbesc imediat despre ceea am reusit sa facem pentru zona de IMM-uri.
Al cincilea domeniu strategic, infrastructura de transport. Fie ca vorbim de infrastructura rutiera, fie de cea feroviara, care acum, prin deblocarea POS-Transporturi are o noua dezvoltare.

www_server_root = ‘http://worker.contentchannel.ro/player’; if(typeof flowplayer == ‘undefined’) { document.write(”); } var domain = document.domain; var domain_split = domain.split(‘.’); var cHannel_domain = domain_split[domain_split.length-2] + „.” + domain_split[domain_split.length-1]; document.write(unescape(„%3Cscript src=’http://worker.contentchannel.ro/player/singleplayer_max/c76e20cb71203fd7aecafd1ee464276b/”+ cHannel_domain +”‘ type=’text/javascript’%3E%3C/script%3E”));

La independenta energetica am pus doar cateva dintre proiectele foarte concrete, cu cifre. In continuare cred ca relatia cu grupul Rompetrol, finalizata prin vanzarea unui pachet de actiuni contra a circa 200 de milioane de dolari, dar mai ales prin fondul de investitii de un miliard de dolari, reprezinta in acest an o investitie importanta. Este in desfasurare investitia de la Rovinari, cu o companie chineza de circa un miliard de dolari. Hidroelectrica iesita din insolventa si pe profit – domnul ministru m-a instiintat ca putem sa inauguram in curand Hidrocentrala de la Racovita-Sibiu, 160 de milioane de euro; parteneriatul pentru constructia Centralei de la Fantanele-Mures, Marubeni cu ELCEN 150 de milioane; listarea companiilor din energie. S-a realizat Transgaz cu succes. Urmeaza Nuclearelectrica; in toamna – Hidroelectrica, Compania energetica Oltenia, Electrica si, am uitat, dar probabil ca va fi anul acesta in mod sigur perla listarilor, este Romgazul. Cat listam, domnule ministru? 15% din Romgaz, o companie insa si cu profit, si cu mari perspective de dezvoltare; societatea de proiect pentru Centrala de la Tarnita, urmand sa avem investitia de peste un miliard de euro; grupurile 3 si 4 despre care s-a discutat, si pe care eu refuz sa le abandonam, cum probabil ne sugereaza altii – povestea aia ca nu pot chinezii sper ca s-a lamurit; chinezii au tehnologie, au parteneriat cu Candu si vin saptamana viitoare. Poate le transmiteti dumneavoastra tuturor ca din 2009 au parteneriat cu Candu si ei pot sa produca exact tehnologia care este la Cernavoda. Ma rog, e bine sa ne concentram la lucrurile serioase, nu la polemici politice. Domnul ministru mi-a adaugat, nu sunt trecute in prezentare, investitiile de la Paroseni si Turceni, de desulfurare, peste 200 de milioane de euro. Mai sunt si altele, despre care, daca e cazul, vorbim.
La resurse naturale, in mod sigur, cea mai importanta si sigura investitie din acest an este continuarea explorarilor si pregatirea pentru exploatarea resurselor off-shore din Marea Neagra, Exxon Mobil, OMV si Romgaz, care a fost inclusa in acest an in aceste operatiuni extrem de importante, productia de gaze naturale, investitii peste un miliard de euro, care ne vor asigura, probabil, incepand cu 2018, totala independenta energetica, inclusiv putem sa ne pregatim pentru o productie care poate fi exportata in tarile din regiune. Eu am trecut acolo, pentru ca e un proiect strategic, si, daca vreti, si national, finalizarea in acest an a gazoductului Ungheni-Iasi.
S-a tot vorbit, de ani de zile de iubirea pentru Moldova si nu s-a facut nimic, decat vorbe. Suntem primul guvern care facem ceva concret si in momentul in care Republica Moldova va avea doua surse de energie, una din est si una dinspre Romania, cred ca este cel mai important lucru pe care putem sa-l facem pentru cei de peste Prut si, repet, o sa valoreze de 1.000 de ori mai mult decat toate vorbele goale si frumoase pe care le-au primit in ultimii ani.
Vom sustine in continuare investitiile companiile Chevron pentru explorarea de noi resurse neconventionale, urmand ca la momentul 2017-2018, cand se va confirma sau nu existenta acestor resurse, sa luam decizia privind partea de exploatare, cu respectarea tuturor si celor mai inalte standarde de mediu, la nivel european, pentru ca deja Uniunea Europeana a avansat foarte mult in aceasta directie. OMV Petrom, Petrom, de fapt, ca sa spun direct, ca ne-am obisnuit sa spunem, Petrom este companie romaneasca, chiar daca are o participatie majoritara OMV, isi continua investitiile de aproape un miliard de euro in dezvoltarea de noi zacaminte. Proiectul de la Suplacu de Barcau de 200 milioane de euro este doar un proiect nou care nu fusese prevazut initial. Deva Gold si Rosia Montana vreau sa avansam in deblocarea acestor proiecte, cu respectarea tuturor normelor de mediu, urmand ca Parlamentul Romaniei sa decida in ceea ce priveste deblocarea unor proiecte si decizia finala va apartine.
De asemenea, suntem deja in procedura de parteneriat pentru exploatarea resurselor de la CupruMin, nu vanzarea CupruMin, ci parteneriat pentru investitii de mediu, investitii in exploatare si utilizarea resurselor din aceasta zona. Vreau sa adaug faptul ca, in acest an, vom finaliza si, probabil, vom si adopta noua lege privind redeventele. Expira cei 10 ani din contractul din 2004 cu Petrom. Practic, anul viitor, Romania va avea redevente pentru toate resursele sale naturale, redevente la media europeana.
In agricultura, 2013, prin plati directe si complementare, Romania va introduce efectiv in piata 2,8 miliarde de euro din fonduri europene. Programul national pentru refacerea sistemului de irigatii, domnul ministru m-a informat ca deja sunt alocate 100 de milioane de euro. Platformele de colectare pentru legume si fructe, investitiile in ferme familiale, Fondul mutual pentru sustinerea sectorului agricol, practic, in jur de 3 miliarde de euro investitii in acest an, poate chiar mai mult, in zona de agricultura si repet, pe o gandire buna, sanatoasa, inca de anul trecut si pe sprijinul natural, anul acesta agricultura va produce, probabil, cresterea sau depasirea acelei predictii de 1,6 % din cresterea anuala. La mari investitii am vrut doar sa pomenesc cateva dintre companiile care, in mod oficial si concret, nu la nivel de intentii, la modul foarte direct, isi extind investitiile sau fac investitii greenfield. In acest an, aveti o lista a unora din companiile care deja au concretizat acest lucru. Vreau, insa sa precizez, ca in parcurile industriale, in acest an, se vor face investitii de circa 1,3 miliarde de euro, iar prin politici guvernamentale, in primul rand, prin schemele financiare de stimulare de noi investitii prin ajutor de stat Ministerul Finantelor Publice a aprobat un ajutor de aproape 166 de milioane de euro, care se adauga, sau mai bine zis stimuleaza investitii de circa 429-500 de milioane de euro si de asemenea, nu i-am trecut acolo, mi-a adus aminte domnul ministru de finante, avem aprobat si deja este in functiune schema de ajutor de minimis pentru intreprinderi mici si mijlocii, de 100 de milioane de euro. La infrastructura de transport…
La infrastructura de transport, avem finalizate, in sfarsit, dupa foarte mult timp si foarte multe discutii si proceduri, licitatiile pentru tronsoanele de autostrada din Programul Operational Sectorial Transport. Extrem de mult au durat, extrem de multe contestatii, necazurile pe care le stiti legate de Nadlac-Arad. Suntem in procedura pentru Sebes-Campia Turzii, in asa fel incat bucata din Autostrada Bechtel, care e deja construita, sa se lege pe aceasta Autostrada Arad-Sibiu. Avem in procedura, se finalizeaza in aceasta toamna cele trei concesiuni, Comarnic-Brasov, Pitesti-Craiova si Centura sud a Capitalei, iar, odata cu deblocarea Programului Operational Sectorial de Transport, urmeaza licitatii de 1,2 miliarde de euro pentru infrastructura feroviara.
Vreau, de asemenea, sa anunt si, in toamna, in mod sigur, vom incerca sa cooptam cat mai multi dintre actorii politici, economici, intr-o strategie de dezvoltare a investitiilor si de creare de locuri de munca pe termen mediu, 2014-2018, care sa se integreze in marea strategie 2018, strategia de aniversare a 100 de ani de existenta a Romaniei in forma sa actuala. Investitiile strategice pe cele cinci domenii – energie, resurse, agricultura, industrie si infrastructura – folosirea actualelor programe operationale si a fondurilor europene, dar finalizarea, practic, a strategiei pentru 2014-2020, si o dezbatere si o asumare a unui plan consensual de dezvoltare economica, investitii si locuri de munca pentru 2014-2018. Repet, prezenti sunt doar patru dintre ministrii care au principalele responsabilitati in domeniu. Evident, exista si altii, fiecare are cate o parte a sa. Insa tineam in mod deosebit sa arat ca suntem pregatiti, incepand cu saptamana viitoare, sa avem discutii serioase cu partenerii nostri traditionali – Comisia Europeana, Fondul Monetar International – pornind insa de la o cu totul si cu totul alta situatie decat cea din 2009. In 2009, nu mai vreau sa reiau, eram o tara disperata si distrusa, care a depins de acel ajutor.
Astazi, suntem o tara care a iesit din perioada cea mai dificila, suntem stabili economic, politic. Avem o crestere economica, nu spectaculoasa la nivel mondial, insa extrem de buna pentru nivelul european. Avem o strategie foarte clara de deschidere. Vreau ca Romania sa fie din nou o tara deschisa investitiilor straine, investitiilor nationale, crearii de locuri de munca si o sansa regionala si un potential regional pe care trebuie sa-l folosim.
Noile redevente petroliere. Mergem spre media UE insa din cate stiu termenul contractual cu Petrom este noiembrie 2014. Insa ar putea sa fie si mai repede daca vom avea un regim stimulativ. Petrom este o companie esentiala pentru Romania. Evident vor fi redevente diferite deoarece costurile investitiilor din Marea Neagra sunt diferite. Una este cand sapi in Gorj si alta cand sapi la 2.000 m in Marea Neagra. Si la gazele de sist. ANRM face un studiu comparativ la nivel international si la sfarsitul lunii august vom avea un studiu comparativ.

Intrebari

Ati vorbit despre situatia locurilor de munca si v-ati referit in principal la efectivul salariatilor stabili. Dar nu ati spus nimic despre rata somajului, care a crescut destul de mult in trimestrul I 2013, fata de trimestrul I 2012 si mai ales in randul tinerilor.

Victor Ponta: eu vorbesc si o sa vorbesc tot timpul cu cifre concrete si lucruri concrete. Evident ca problema somajului in randul tinerilor este problema numarul unu a intregii Uniuni Europene. De altfel, dupa cum stiti, la nivel european, se incearca gasirea unei strategii. Ceea ce incercam sa facem pe plan national este implementarea acelor programe de stimulare la angajare a tinerilor. Cat de eficiente sunt? Putem sa evaluam la un anumit termen

Ce veti face, in situatia in care presedintele a retrimis in Parlament proiectul de lege prin care a fost stinsa acea datorie a Rompetrol catre statul roman?

Victor Ponta: Aici, lucrurile vreau sa fie… si pentru dumneavoastra, stiu, am vazut ca dumneavoastra cunoasteti, vreau insa pentru toata lumea sa fie foarte clar.

Nu mai aveam nicio datorie de luat. Rompetrol a transformat, a convertit datoria in creante. Procesul cu statul roman l-au castigat ei in prima instanta,deci povestea datoriei mai este pe la Cotroceni. Deocamdata s-a convertit creanta. Apropo, legea de privatizare a Rompetrol, din cate stiu, a fost promulgata de presedintele Romaniei, Traian Basescu. Sunt convins ca tine minte acest lucru. La momentul la care am vandut o parte din actiuni, avand insa obligatia nu doar de a obtine suma pentru actiuni, ci de a crea acel fond de investitii de un miliard de dolari, este o decizie economica pe care o consider favorabila Romaniei si grupului Rompetrol, bineinteles, ca altfel nu o semnam, motiv pentru care am trimis-o in parlament, a fost aprobata de parlament. CCR a respins contestatia PDL, nu am inteles ce au contestat de fapt; presedintele si-a exercitat dreptul constitutional de a retrimite la parlament, parlamentul va revota si gata, ca mai mult de doua ori nu se poate,asa scrie in Constitutie. Cred sincer ca a fost doar un joc politic, insa in momente, in domenii economice importante, jocurile politice interne ar trebui sa nu-si aiba locul. parlamentul decide, nu noi. Dar parlamentul s-a pronuntat odata si mai mult, CCR s-a pronuntat. Fiind insa perioada de vara, am mai pierdut doua luni. Domnul ministru ii astepta pe cei de la KazMunaiGas sa vorbeasca despre miliardul de dolari,mai pierdem doua luni. Jocurile politice interne nu ar trebui sa-si aiba locul cand vorbim totusi de lucruri economice si de interese economice nationale. Exista si o varianta rea, foarte rea, pe care cred ca orice om politic responsabil trebuie sa o stie si sa si-o asume. Rompetrol, putea sa intre in insolventa, deoarece principalele datorii le are catre compania mama, KazMunai, deci ramaneam cu zero, sau cu actiuni la o companie in insolventa, fara locuri de munca si fara un miliard de dolari investitii. Din acest punct de vedere, cred ca aceasta era cea mai mare prostie pe care puteam sa o facem si cred ca negocierea este in avantajul Romaniei si a grupului economic, ca altfel nu ar fi facut-o.

Romania trebuie sa suporte corectii financiare de aproape 700 de milioane de euro si spuneati ieri in sedinta de guvern ca va fi adoptata o masura dureroasa pentru buget. De ce trebuie sa fie suportate aceste corectii financiare de la buget in cazul unitatilor administrativ teritoriale?

Victor Ponta: Dintr-un motiv foarte simplu. Explic si de altfel ordonanta pe care o adoptam in saptamana viitoare este foarte clara. Acolo unde s-au constatat in mod clar fraude sau neregularitati, acolo nu suportam de la buget, acolo evident se anuleaza tot programul sau se recupereaza. Problema este ca din cauza neregulilor sistemice constatate in noiembrie 2011, spun mereu ca sa aduc aminte la cei de pe la PDL, constatate in noiembrie 2011, s-au aplicat corectii flat, 25% pentru toata lumea, adica si pentru cei care au avut neregularitati si pentru cei care nu aveau nicio problema, saracii, deci si-au facut treaba corect. Pentru cei care si-au facut treaba corect le-am aplicat 25%. In primul rand ca multe din unitatile administrativ-teritoriale le bagam in faliment, mai este ceva, ne dau in judecata si castiga. Pe buna dreptate castiga ca spun: domnule, noi nu am facut nimic rau. De ce ne sanctionati pe noi? Motiv pentru care prin ordonanta respectiva am spus: este dureroasa pentru buget, dar este foarte buna pentru beneficiari, in sensul in care, toti beneficiarii care nu au facut nimic rau si nu au incalcat nicio regula, le suportam de la buget

Când vedeţi demarat proiectul Roşia Montană?

Victor Ponta: Nu pot să vorbesc în numele Parlamentului, pot să vorbesc în numele Guvernului. Cred că 13 ani- parcă 13 sunt, nu? – de când se plimbă prin diverse structuri guvernamentale; e de ajuns! Faptul că suntem daţi în judecată, iarăşi, nu cred că e bun. O să ajungem să facem de nevoie ceva şi cred că decizia finală într-un proiect atât de controversat, cu avantaje şi dezavantaje, poate fi luată doar de Parlament. Sunt convins că aici toată lumea, inclusiv preşedintele, va considera că e bine să avem alegeri, că nu furăm cu legea, ci dimpotrivă, sprijinim cu legea. Dar, repet: noi am luat toate măsurile, în primul şi-n primul rând, cele referitoare la standardele de mediu, după aceea, cele referitoare la nivelul redevenţelor şi la participarea statului româ, pe care le considerăm toate trei nesatisfăcătoare, în forma iniţială a proiectului. Dacă acum sunt şi s-a ajuns prin negociere la standarde satisfăcătoare, trimitem spre Parlament şi Parlamentul decide.

Apropo de redevenţe, noua grilă va fi aplicată de la 1 ianuarie 2014 şi, de asemenea, dacă veţi modifica şi limita inferioară, nu doar limita superioară; adică, dacă veţi merge mai jos de 3,5%?

Victor Ponta: Mergem spre media Uniunii Europene. Nu vreau ca România să pună nivele atât de ridicate încât să nu mai avem investiţii, că după aia, ne lăcomim şi nu mai luăm nimic. Însă din câte ştiu, termenul contractual cu Petrom este noiembrie 2014… In funcţie de negociere, s-ar putea să fie mai repede, dacă avem un regim stimulativ. Eu vă spun şi-mi asum acest lucru, eu cred că Petrom este o companie esenţială pentru România; îşi plăteşte taxe, plăteşte impozite, face investiţii, ca şi alte companii. Sigur că da. Dacia Renault şi altele… Puseele populiste nu cred că trebuie să le urmez în calitate de prim-ministru.

Vor fi redevenţe speciale pentru gazele de şist si cele din Marea Neagra?

Victor Ponta: Evident, sunt redevenţe diferite şi vă explic şi de ce. Costul investiţiei în Marea Neagră e cu totul altul decât când explorezi aici, în Prahova. Vă daţi seama, dacă punem redevenţe la fel, n-o să mai exploreze nimeni în Marea Neagră, că acolo numai nava aceea cu care fac explorările cred că e vreun miliard de dolari. Deci, una e când explorezi, sapi aici, în Prahova sau în Gorj, şi alta, când sapi la 2000 de metri în Marea Neagră. Şi atunci, repet, mergem pe o medie europeană, pentru că există deja în Europa experienţe vechi – Norvegia, Marea Britanie – inclusiv privind explorările offshore. Diferite, mai ales că deocamdată nu ştim dacă avem; deocamdată ne certăm pe pielea ursului din pădure. Când o veni ursul din pădure şi îl vedem, atunci ştim dacă ne certăm. Deocamdată ne certăm, dar mă gândesc, totuşi, că cearta nu este numai din România, este de peste tot aşa.

Legat de Reactoarele 3 şi 4, spuneaţi că acea companie chineză are un parteneriat pe Candu încă din 2009. Din câte ştiu eu, anul trecut, prin martie, au eşuat negocierile cu această companie, au fost discuţii îndelungate, au cumpărat chiar şi caietul de sarcini pentru Reactoarele 3 şi 4, şi negocierile au eşuat tocmai din cauza faptulu că au pretenţia să vină cu propria tehnologie, care nu se potriveşte cu cea utilizată…

Victor Ponta: Încă o dată, asta este o dezinformare, cu propria tehnologie /…/ este rămas în urmă cel care a vorbit despre chestia asta. Noi am fost la sediul companiei, am vorbit cu preşedintele companiei, cu tot staff-ul de conducere, lucrurile sunt foarte clare, s-a şi semnat un memorandum, România nu poate construi la Cernavodă decât pe tehologie Candu, că aşa avem licenţa de la Comisia Europeană şi nu se poate altceva. Deci, cred că oamenii aceia nu şi-au pierdut o oră din viaţa lor neînţelegând despre ce este vorba, au înţeles perfect despre ce este vorba. Problemele au fost altele, apropo de 2011. Cred că şi atunci a fost vorba de o mare miopie a Guvernului României, în faptul că noi am vrut să vină cineva cu banii, fie germani, italieni, francezi, chinezi, dar să fim tot noi şefi peste ele, adică să ţinem 51%. În contextul în care există criză economică în Europa, în contextul în care sursele financiare nu sunt foarte mari, în contextul în care după Fukushima, ştiţi foarte bine, s-a schimbat foarte mult în Europa percepţia asupra energiei nucleare, cine vine cu banii ca să rămân eu şef peste banii lor? Cred că asta a greşit Guvernul României. Dacă accepta să păstreze o participaţie minoritară, probabil că se putea face din 2011 proiectul.

Decizia vânzării participaţiei majoritare a fost luată încă din 2010 şi a fost, după aceea, aprobată în şedinţă de guvern în 2011.

Victor Ponta: Prea târziu.

Şi atunci când compania chineză a cumpărat caietul de sarcini, deja…

Victor Ponta: Caietul de sarcini la ce? Avem caiet de sarcini?

A fost o licitaţie pentru Reactoarele 3 şi 4, demarată în septembrie 2011. Iar compania chineză, împreună cu o altă companie, coreeană, a cumpărat caietul de sarcini. Şi, apoi, s-au blocat discuţiile

Cosntantin Niță: Compania din Coreea – eram deputat pe vremea aceea şi a venit la mine, nu este adevărat – nu a fost niciun Caiet de sarcini, ei s-au dus, erau interesaţi şi sunt şi acum, însă li s-a spus că nu li se dă 51%…După ce au discutat cu guvernul au mai revenit o dată şi li s-a spus că mai erau nişte acţionari – ENEL, Arcelor ş.a.m.d. – şi ei au cerut alte condiţii, în afară de cele 51%, şi nu s-au înţeles pe această temă, pe modul de management, pe alte lucruri, de finanţare, cine finanţează, cum se împarte profitul, cine vinde curentul electric ş.a.m.d. Pe aceste motive, dar nu a existat o licitaţie, în care să existe un Caiet de sarcini clar, supus unor dezbateri ale companiilor care doresc să investească. Acum intenţinăm să facem o selecţie de oferte, pentru că sunt mai mulţi doritori de a investi la 3 şi 4. Şi pregătim acum. Nu ştim câţi or veni, o veni unul, or veni doi, nu o veni niciunul, nu ştim.

Observ că de pe lista cu proiectele legate de independenţa energetică lipseşte AGRI…

Victor Ponta: Pentru că am vrut să pun doar proiecte care sunt în desfăşurare. AGRI este un proiect care sperăm că va fi, în perioada următoare, dar nu are rost să vorbim despre…, din nou, despre pielea ursului. Vedeţi, 12 ani am vorbit despre Nabucco şi a fugit ursul în pădure. Hai să nu mai vorbim decât de lucruri concrete şi sigure.