Video Sociologul Mirel Banica: "Modelul politic al anilor '30 a devenit din nou utilizabil si asta ar trebui sa ne dea foarte mult de gandit"

Nu imnul legionar cantat intr-o manastire ortodoxa a fost ​catalizatorul acestui interviu cu specialistul in sociologia religiilor Mirel Banica, ci mai degraba natura si numarul reactiilor aparute ca urmare a mediatizarii evenimentului de la manastirea Petru-Voda. Caci spatiul virtual poate indica uneori, precum o hartie de turnesol, punctele de aciditate mai mult sau mai putin periculoase pentru societate. Revenirea in 2011 a „fundamentalismului religios” specific anilor ’30 este un subiect delicat datorita obstacolelor puse in calea dialogului normal. O normalitate atinsa alaturi de Mirel Banica care a analizat potentialul politic al unei astfel de miscari, a explicat pozitia ortodoxiei oficiale fata de aceste manifestari dar si fenomenul ortodoxiei pe Internet.

INFORMATIA PE SCURT:

• Orice miscare fundamentalista nu apare, nu reapare din senin. Este o reactie la niste schimbari foarte rapide din societate.

• In momentul in care va aparea un lider carismatic o astfel de miscare poate exploda pe piata politica din Romania.

• Anii ’30 din punctul de vedere al actiunii politice, al refuzului modernitatii, al refuzului clasei politice, a refuzului imperfectiunii societatii in care traim, au devenit pe undeva un model.

• In ce masura ortodoxia oficiala, si nu am spus nici Patriarhia, nici Arhiepiscopia Iasilor, are dreptul de a mai privi in aceste structuri inchise care refuza tot in numele autonomiei si a ceea ce ei considera ca este adevar?

• Punctul comun intre fundamentalismul islamic si cel crestin ar fi revolta impotriva lumii moderne, care nu e vazuta ca fiind sanatoasa pentru corpul social si pentru individ. O alta paralela e modalitatea de expresie. Nu ne place modernitatea, acuzam si ne temem de tehnologie dar utilizam cu mult drag Internetul pentru a ne face cunoscut punctul de vedere.

• A existat o legatura intre Biserica Ortodoxa si miscarea legionara? Raspunsul e unanim si simplu: da, a existat in anii ’30. Dincolo de aceasta afirmatie generala se ascunde o padure de nuante. Marea problema este memoria acestei colaborari. Ce a mai ramas din ea dupa 70 de ani, pentru ca memoria lucreaza foarte selectiv si are tendinta de a uita partile negre si de a le scoate la suprafata pe cele luminoase.

• Un subiect curajos este ortodoxia pe Internet. Din punct de vedere canonic, aceste site-uri sunt foarte greu de controlat. Nu ma refer la cenzura si nici la interzicerea lor. Suntem in fata unei mari dileme: reprezinta aceste site-uri ortodoxia romaneasca sau nu? Nu putem spune nu in totalitate, in acelasi timp ele sunt un esantion din ce in ce mai important al unui anumit fel de a-ti exprima convingerile religioase.

Vlad Mixich: Postarea cantecului legionar filmat la Manastirea Petru Voda a facut valuri pe Internet in urma cu cateva zile. Interesanta a fost insa modalitatea prin care calugaritele au preluat acest cantec legionar si m-am intrebat daca ele cunosc istoria miscarii legionare.

Mirel Banica: In primul rand acel video care circula acum viral pe Internet este legat de o anumita stare de spirit. Aceea de a comunica si a-ti manifesta notorietatea pe Internet. Daca acest eveniment s-ar fi petrecut acum 20-30 de ani, ar fi fost un cantec cu mare incarcatura memoriala care ar fi fost cantat in trapeza unei manastiri si ar fi ramas acolo. Acum prin Internet s-a adus la cunostinta opiniei publice un fenomen recurent care este destul de delicat: cel al raporturilor dintre societatea in care traim, Biserica Ortodoxa Romana care este o forta in societatea noastra si miscarea legionara asociata perioadei de aur a anilor ’30. Toate acestea au dat un soi de mix exploziv care reapare periodic in discursul public si ceea ce ma deranjeaza este ca ne aplecam asupra acestui eveniment foarte emotional.

V.M.: Un subiect cu foarte multe nuante…

Mirel Banica: Sunt extrem de multe nuante. Din pacate, pe asemenea subiecte in Romania aproape ca nu se poate discuta cu calm sau fara a ti se cere sa definesti clar de ce parte esti. Acelasi lucru se intampla si cu discutiile despre comunism.

V.M.: Vorbeati despre un amestec exploziv. De ce acest mix a devenit exploziv acum, in 2011?

Mirel Banica: Pentru ca el urmeaza pe undeva evolutia societatii noastre. Dincolo de criza, dincolo de diverse cancan-uri, este clar ca societatea noastra evolueaza in sensul modernizarii ei. Poate suna banal ceea ce va

Mirel Banica este cercetator stiintific la Institutul de Istorie a Religiilor a Academiei Romane. Este doctor al Universitatii din Geneva, specializat in sociologia religiilor si sociologia memoriei. Este autorul cartilor „Biserica, Stat, Societate in anii ’30” (ed. Polirom, 2007) si „Locul celuilalt. Ortodoxia in modernitate” (ed. Paidea, 2007).

carte de vizita

spun, dar putem observa ca exista din ce in ce mai putine carute la sate si exista din ce in ce mai multe antene satelit. Orasele se schimba, nu mai exista piete publice, stilul nostru de viata se schimba. Schimbarea este accelerata iar noi suntem depasiti de situatie. Nu mai stim ce sa facem cu ea. In orice societate, modernitatea a dat nastere la teama, la confuzie, la intoarcere inapoi. Iar aceasta intoarcere inapoi, in cazul Romaniei, se traduce fie printr-o reactie nostalgica la comunism fie intr-o forma mult mai radicala de intoarcere in anii ’30, atunci cand „acei” baieti au stiut cum sa reactioneze in fata unei societati care se schimba la fel de repede ca cea de astazi. Orice miscare fundamentalista nu apare, nu reapare din senin. Este o reactie la niste schimbari foarte rapide din societate.

V.M.: Exista in Romania in prezent o miscare fundamentalista care sa poata fi identificata in anumite manastiri ortodoxe? E corecta o astfel de identificare?

Mirel Banica: Termenul fundamentalist nu este adecvat, dar altul mai bun un avem. Din anumite puncte de vedere, cel cu care vorbiti e fundamentalist. Nici mie nu-mi place deriva securitara din aeroporturi, etc. Exista grade diferite de atasament la o anumita idee despre ceea ce ar trebui sa fie ortodoxia astazi: sa incerce adaptarea la cerintele lumii in care traim sau ramanerea la fundamentele noastre. Problema nu e cum ne manifestam pe Youtube sau Internet. E grav ceea ce s-a intamplat pentru ca arata o anumita remanenta a unor idei legionare care au provocat multa suferinta si durere in anii ’30.

V.M.: Ceea ce s-a intamplat la Petru Voda poate fi interpretat doar ca un nostalgic si inofensiv gest? Ma gandesc si la existenta acolo a unui orfelinat…

Mirel Banica: Exista si lucruri extraordinare care s-au facut acolo. Biserica Ortodoxa astazi are o opera sociala certa. Numai ca nu este cunoscuta sau este prost “PR-izata”.

V.M.: Pe de alta parte astfel de nostalgii legionare sunt foarte bine “PR-izate”.

Mirel Banica: Da, pentru ca este un subiect care intereseaza si arata ca nu am scapat inca de povara anilor ’30 si ca aceasta perioada e pe o panta ascendenta. Trebuie sa pastram ceea ce este bun si sa o vedem cu luciditate. Si comentariile care au aparut remarcau un lucru de bun simt: “atunci cand te filmezi in baie, asteapta-te la orice”. Pentru ca asta este in acelasi timp forta si nimicnicia Internetului. Pot sa te astepti la orice atunci cand faci gesturi de acest gen. Nu stiu cine a filmat acest eveniment dar banuiesc ca a vrut sa le faca o bucurie…

V.M.: Filmarea a fost un gest neprecaut?

Mirel Banica: A fost un gest neprecaut…

V.M.: Dar nu a scos la suprafata si un potential pericol?

Mirel Banica: Ceea ce s-a intamplat acolo arata ca in ortodoxia contemporana modelul duhovnicului, cel care iti ghideaza viata prin sfaturile sale, pe care-l iubesti pentru ca are o anumita putere asupra deciziilor tale, acest model este foarte prezent. Si asta reprezinta acel video. Este clar ca oamenii sunt din ce in ce mai nemultumiti de stilul de viata. Personal, la pelerinajele la care am participat sau in viata de parohie pe care o am, am vazut ca oamenii nu-si mai pot explica anumite lucruri. Sunt complet dezamagiti de cei care ne conduc si s-a aprins acolo un beculet care palpaie.

V.M.: Un reper.

Mirel Banica: Un reper. Trecutul politic al anilor ’30 a devenit din nou utilizabil. Doar ca nu a mai ramas memoria democratiei din anii ’30, a acelui regim imperfect dar democratic. Insa faptul ca acel model de “rezolvare” a unor imperfectiuni din societate a devenit iarasi viabil, ar trebui sa ne dea foarte mult de gandit.

V.M.: Ar trebui sa ne ingrijoreze acest bec palpaitor?

Mirel Banica: El palpaie acolo. Ce nu s-a gasit deocamdata este liderul carismatic pe care aceasta miscare sa-l aiba.

V.M.: In momentul in care acest lider va aparea…

Mirel Banica: In acel moment, dar asta nu o hotaresc nici eu nici dumneavoastra, in momentul in care acel lider carismatic va aparea o astfel de miscare poate exploda pe piata politica din Romania. Acest lider nu exista pe moment, dar ar putea aparea intr-o zi. Nu stiu ce sa spun.

V.M.: Instrumentalizarea politica a unei astfel de miscari ne poate influenta in bine sau in rau viitorul?

Mirel Banica: Intrebarea aceasta e dirijata si spre anii ’30…

V.M.: E o paralela evidenta.

Mirel Banica: Dupa cum bine stim, liderii carismatici, mai ales in genul anilor ’30, aveau carisma dar foarte putin fler politic. Acest tip de miscare, asa cum se manifesta ea astazi, poate rezerva in continuare o multime de surprize. Ceea ce am vazut la Petru Voda este un video care a starnit manie pentru unii, pe buna dreptate, neintelegere pentru altii. „Ce ati avut cu acei oameni care doar cantau si ei un cantec?”, ceea ce nu este un simplu cantec dupa cum bine stim. Dar modelul politic al anilor ’30 a devenit utilizabil. Asta e cel mai mare invatamant din acest eveniment. Anii ’30 din punctul de vedere al actiunii politice, al refuzului modernitatii, al refuzului clasei politice, a refuzului imperfectiunii societatii in care traim, au devenit pe undeva un model. El este amplificat ca o goarna de Internet. Dar dincolo de Internet si de vorbirea care se face, exista cu adevarat ceva? Aici viitorul va raspunde.

V.M.: Patriarhia Romana a invocat principiul autonomiei considerand ca Arhiepiscopia Iasilor este singura abilitata sa ia masuri in cazuri de indisciplina canonica. Reactia Patriarhiei este interpretata ca prea precauta. Ar fi fost de dorit o alta optiune sau este pur si simplu un mod traditional – istoric – de a reactiona in astfel de cazuri?

Mirel Banica: E o intrebare cu o dimensiune teologica si politica iar eu nu sunt nici una, nici alta. Este clar ca bizantismul este foarte bine precizat si de multe ori bizantinismul se confunda cu diplomatia in lumea ortodoxa si nu numai. Aveam in facultate un profesor care ne spunea ca daca vreti sa luati lectii de diplomatie, mergeti la o intalnire dintre prelatii ortodocsi sau catolici cu puternicii vremii. Pe de alta parte e clar ca pozitia Patriarhiei din punct de vedere canonic continue un sambure de adevar. Dar intrebarea care ramane este in ce masura ortodoxia oficiala, si nu am spus nici Patriarhia nici Arhiepiscopia Iasilor, are dreptul de a mai privi in aceste structuri inchise care refuza tot in numele autonomiei si a ceea ce ei considera ca este adevar. Marea problema este ca o parte din adevarul lor este si adevarul nostru, al celor care-i consideram fundamentalisti. Totul este sa stim sa separam lucrurile bune de cele rele, sa pastram dreapta masura si sa ne plasam pe mijloc.

Extrase din discutia online cu cititorii HotNews.ro:

• Vorbim despre extremism si fundamentalism dar care este definitia acestor termeni? Din start spun ca nu putem defini fundamentalismul. Putem construi o imagine de puzzle a lui pentru a ne face o imagine de ansamblu. Fundamentalismul islamic, mai bine cunoscut decat cele crestine sau evreiesti, s-a dezvoltat in conditii specifice intr-o lume araba din ce in ce mai indiguita, care s-a trezit ca si noi sub presiunea unei modernitati cu care nu stie ce sa faca si care crede ca nu e folositoare. Punctul comun intre fundamentalismul islamic si cel crestin ar fi revolta impotriva lumii moderne, care nu e vazuta ca fiind sanatoasa pentru corpul social si pentru individ. O alta paralela e modalitatea de expresie. Nu ne place modernitatea, acuzam si ne temem de tehnologie dar utilizam cu mult drag Internetul pentru a ne face cunoscut punctul de vedere.
• A existat o legatura intre Biserica Ortodoxa si miscarea legionara? Raspunsul e unanim si simplu: da a existat in anii ’30. Dincolo de aceasta afirmatie generala se ascunde o padure de nuante. In primul rand, aceasta legatura a avut fazele ei de crestere si decadere, a fost foarte sinusoidala. Biserica nu a acordat sprijin integral miscarii legionare. Inaltul cler ortodox, cu cateva exceptii notabile, nu a aderat la miscarea legionara. Cei care erau devotati miscarii, si o spun cat se poate de neutru, erau tinerii teologi cei care nu aveau o insertie sociala prea buna, cei care aveau un anumit tip de „caracter” inclinat spre aventura. Marea problema nu este gradul de colaborare dintre Miscarea Legionara si BOR. Marea problema este memoria acestei colaborari. Ce a mai ramas din ea dupa 70 de ani, pentru ca memoria lucreaza foarte selectiv si are tendinta de a uita partile negre si de a le scoate la suprafata pe cele luminoase.
• Exista o autoritate canonica pe Internet? Am fost invitat la televiziunea Trinitas si am abordat un subiect curajos: ortodoxia pe Internet. Din punct de vedere canonic, aceste site-uri sunt foarte greu de controlat. Nu ma refer la cenzura si nici la interzicerea lor. Suntem in fata unei mari dileme: reprezinta aceste site-uri ortodoxia romaneasca sau nu? Nu putem spune nu in totalitate, in acelasi timp ele sunt un esantion din ce in ce mai important al unui anumit fel nu de a crede (ca nu poti crede pe Internet) ci de a-ti exprima convingerile religioase.
• Am facut un documentar acum un an, intr-o manastire pierduta undeva in imensitatea campiei Baraganului unde nu erau nici calugari fundamentalisti, nici discurs despre cipuri si unde o mana de oameni incercau ceva extraordinar: sa construiasca o manastire de la zero. Erau prea ocupati ca sa mai construiasca site-uri performante.

​