Volodimir Zelenski este supărat pe Occident, într-o chestiune delicată pentru țările aliate: „Ei doar schimbă subiectul”

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat vineri Occidentul că îi este prea „frică” chiar și să abordeze posibilitatea doborârii rachetelor și dronelor rusești care țintesc Ucraina, în contextul în care ajută Israelul să facă acest lucru împotriva atacurilor din partea grupărilor islamiste, scriu France Presse și Politico.

Confruntat cu atacuri masive cu rachete și drone rusești, Kievul dorește ca partenerii săi occidentali să ajute Ucraina, de pe teritoriul lor, să doboare dronele și rachetele, subliniind că acest lucru ar salva viețile civililor ucraineni fără riscul de a ucide soldați ruși.

„Dacă aliații (țările NATO, n.r.) doboară împreună rachete și drone în zonele din Orientul Mijlociu, de ce nu există încă o decizie similară de a doborî împreună rachete rusești și Shahed-urile (dronele iraniene, n.r.) de pe cerul Ucrainei?” a declarat Zelenski în cadrul unei conferințe organizate de Fundația Victor Pinchuk, la Kiev.

„Când ridicăm această problemă în timpul negocierilor, partenerii nici măcar nu spun că lucrează la ea, așa cum spun despre orice altceva (…), ei doar schimbă subiectul. Le este frică chiar să ne spună că «luăm în calcul acest lucru». Și până acum, doar Minskul a fost văzut doborând drone rusești”, a adăugat Zelenski, referindu-se la Belarus, aliatul Rusiei, care a doborât câteva drone kamikaze rătăcite.

„Și acest lucru nu se face nici măcar atunci când rachetele și dronele se îndreaptă literalmente spre teritoriul vecinilor noștri”, a mai spus Zelenski, catalogând acest lucru „umilitor pentru lumea democratică”.

Ucraina a acuzat, anterior în cursul acestui an, că există „un dublu standard”, când Kievul a văzut o coaliție largă de țări occidentale ajutând Israelul să respingă atacul iranian masiv cu sute de rachete și drone.

Ucraina este aproape zilnic ținta unor atacuri masive cu rachete și drone rusești, unele dintre acestea vizând depozite de gaze din apropierea graniței cu UE, în timp ce unele drone rătăcite au zburat chiar și pe teritoriul României, Poloniei și al Letoniei.

În schimb, Occidentul se teme de un conflict mai amplu și de faptul că o astfel de măsură ar fi considerată o escaladare majoră de către Rusia.

Președintele polonez Andrzej Duda a declarat, pe 24 august, că țările NATO continuă să discute despre protejarea comună a cerului ucrainean împotriva atacurilor rusești. Dar cancelarul german Olaf Scholz a declarat că, în opinia sa, acest lucru este exclus și că, până în prezent, SUA nu au fost de acord.

Kievul sporește, de asemenea, presiunile asupra țărilor occidentale pentru a-i permite să folosească arme pentru efectuarea de atacuri în profunzimea teritoriului rus, lucru care a fost restricționat până acum.

Liderul rus Vladimir Putin a avertizat joi că Moscova ar considera că o astfel de utilizare a armelor ar însemna că țările NATO sunt „în război cu Rusia”.

„Dacă va fi luată o asemenea decizie, nu înseamnă altceva decât participarea directă a ţărilor NATO, a SUA şi statelor europene în războiul din Ucraina (…), aceasta ar însemna că ţările NATO, SUA şi ţările europene luptă împotriva Rusiei”, a spus Putin, la televiziunea rusă.

Putin a sesizat faptul că în această chestiune nu este vorba despre autorizarea Kievului să folosească rachete occidentale cu rază lungă de acţiune, precum ATCAMS sau Storm Shadow, întrucât armata ucraineană nu are capacitatea tehnică de a folosi singură aceste rachete ce pot fi lansate asupra teritoriului rus numai cu ajutorul datelor furnizate de sateliţii americani sau europeni. „Şi cel mai important este că, de fapt, numai militarii NATO pot realiza misiunile de zbor ale acestor sisteme”, a explicat preşedintele rus, potrivit Reuters și Agerpres.

Aşadar, a continuat liderul de la Kremlin, „nu este vorba despre a permite sau nu regimului ucrainean să lovească Rusia cu aceste arme, ci despre a decide dacă statele NATO sunt sau nu direct implicate în conflictul militar”, iar o asemenea decizie de implicare ar schimba „însăşi natura conflictului”, caz în care „vom lua deciziile corespunzătoare plecând de la ameninţările pe care ni le creează”.

Urmăriți cele mai recente evoluții ale războiului din Ucraina LIVETEXT pe HotNews.ro