Sari direct la conținut

LIVE Război în Ucraina, ziua 933: SUA nu își schimbă politica privind utilizarea de către Ucraina a rachetelor cu rază lungă – Casa Albă / Rușii au lansat un baraj de drone asupra Ucrainei / Operațiunea Moscovei „a reinventat războiul modern”

LIVE Război în Ucraina, ziua 933: SUA nu își schimbă politica privind utilizarea de către Ucraina a rachetelor cu rază lungă – Casa Albă / Rușii au lansat un baraj de drone asupra Ucrainei / Operațiunea Moscovei „a reinventat războiul modern”
Soldat rus pe frontul de la Kursk Foto: Rusian Defense Ministry Press Service / AP / Profimedia

O navă comercială, care avea o încărcătură de grâu destinată Egiptului, a fost lovită de o rachetă rusească imediat ce a părăsit apele teritoriale ucrainene. Incidentul a avut loc în zona economică exclusivă a României. Atacul marchează o premieră, fiind prima oară când o rachetă lovește o navă civilă care transportă cereale în apele deschise ale Mării Negre. Între timp, Rusia se oferă să își învețe partenerii cum să lupte împotriva armelor occidentale.

Sinteza zilei:

Evenimentele de vineri, ziua 933 a războiului din Ucraina, LIVE:

Cum îi răspunde Biden lui Putin, după amenințarea că NATO va fi în război cu Rusia dacă Ucrainei i se permite să lanseze rachete cu rază lungă

Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, nu ia în seamnă amenințarea președintelui rus Vladimir Putin cu riposta în cazul în care aliații occidentali vor permite Ucrainei să își folosească rachetele cu rază lungă de acțiune pentru a lovi ținte din Rusia, scrie vineri Politico.

Ministerul ucrainean de Externe a afirmat vineri că forțele Moscovei au lansat 8.060 de drone Shahed dezvoltate de Iran asupra Ucrainei de când a început invazia rusă pe scară largă, în urmă cu 2 ani și jumătate, informează Reuters.

Atacul Rusiei asupra unei nave comerciale din Marea Neagră, „o încălcare flagrantă a dreptului internaţional”, acuză Ministrul român de Externe

Șefa diplomației române, Luminiţa Odobescu, a condamnat, vineri, la Zagreb, atacul Rusiei asupra unei nave comerciale din Marea Neagră şi a apreciat că această agresiune recentă este „o încălcare flagrantă a dreptului internaţional”.

Ministrul de Externe s-a aflat în vizită oficială în Croaţia, unde a fost primită de premierul acestei ţări, Andrej Plenkovic, şi a avut o declaraţie de presă comună cu omologul său, Gordan Grlic Radman.

„Ieri a avut loc o nouă demonstraţie în Marea Neagră a ce poate face Rusia în privinţa contestării libertăţii de navigaţie şi nerespectarea legii internaţionale. Am condamnat ferm atacul intenţionat al Rusiei asupra unui vas comercial care transporta cereale în Marea Neagră. Este o escaladare fără precedent şi încă o încălcare flagrantă a dreptului internaţional. Cerem Rusiei să înceteze imediat orice atac asupra navelor comerciale, asupra infrastructurii portuare civile şi să oprească încălcările dreptului de liberă navigaţie”, a spus Odobescu, potrivit Agerpres.

Totodată, ea a subliniat impactul amplu al războiului Rusiei împotriva Ucrainei asupra securităţii regionale şi globale.

„Rusia rămâne cea mai mare ameninţare la securitatea regiunii Mării Negre şi a întregului continent european”, a mai spus Odobescu.

Statele Unite vor impune sancțiuni asupra a trei entități și două persoane legate de o campanie rusă de destabilizare a țărilor din întreaga lume, a declarat vineri secretarul de stat al SUA Antony Blinken, relatează Reuters.

Blinken le-a spus reporterilor că radiodifuzorul rus RT a fost implicat în campanie și a trecut dincolo de a fi o instituție de presă pentru a include capacități cibernetice, citând noi informații, despre care o mare parte a spus că provin de la angajații RT.

Un nou schimb de prizonieri între Rusia și Ucraina

Absenţa actuală a unor garanţii de securitate fiabile, care să poată descuraja Rusia de la noi agresiuni, face ca orice încercare din exterior de a promova un acord de pace durabil să fie sortită eşecului, cu excepţia cazului în care capacitatea Ucrainei de a se apăra este garantată prin creşterea sprijinului militar sau aderarea la NATO, avertizează mai mulţi experţi ucraineni, citaţi vineri într-o analiză a agenției spaniole de presă EFE.

Recentele apeluri la o încheiere diplomatică a conflictului, fie din partea unor aliaţi precum cancelarul german Olaf Scholz, a unor sceptici precum candidatul republican la preşedinţia SUA, Donald Trump, sau a unor ţări „neutre” precum China sau Brazilia, trebuie să ia în considerare această realitate, afirmă analişti şi politicieni ucraineni.

Garanţiile de securitate în faţa unei viitoare agresiuni ruse reprezintă un element-cheie care trebuie abordat în cadrul oricăror negocieri, susţine platforma de analiză „Frontelligence Insight” în urma apelului cancelarului Scholz pentru intensificarea eforturilor diplomatice.

„Acestea nu pot fi doar promisiuni verbale sau scrise: ele trebuie să fie susţinute de ceva tangibil. Fără acestea, Ucraina ar fi lăsată într-o situaţie extrem de vulnerabilă, în care Rusia ar lansa probabil o altă invazie, posibil mai de suscces”, argumentează analiştii, potrivit Agerpres.

Dacă Scholz sau alţi aliaţi nu oferă astfel de garanţii, este puţin probabil ca negocierile să ducă la ceva substanţial, au avertizat ei.

Dincolo că sunt vagi şi ignoră restabilirea integrităţii teritoriale a Ucrainei, iniţiative precum cele ale Chinei şi Braziliei sunt „nerealiste”, deoarece nu iau în considerare faptul că liderul rus Vladimir Putin nu este interesat de pace, a declarat, pentru EFE, Oleksandr Merejko, preşedintele Comisiei pentru afaceri externe a parlamentului ucrainean.

„Putin aspiră să distrugă Ucraina. Încetarea războiului i-ar pune în pericol puterea şi chiar viaţa, întrucât ar redirecţiona atenţia ruşilor către problemele lor interne”, a explicat el. „Numai o presiune enormă din partea lumii occidentale şi a Sudului global îl poate forţa să se aşeze la masa negocierilor”, a subliniat Merejko, deputat din partea partidului de guvernământ Slujitorul Poporului.

Kievul şi Moscova au efectuat vineri un schimb de prizonieri – al doilea de la începutul ofensivei ucrainene în regiunea rusă Kursk -, în cadrul căruia 49 de prizonieri de război s-au întors în Ucraina, anunţă preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, relatează AFP.

Canada sprijină folosirea de către Ucraina a armelor cu rază lungă pentru a „preveni și interzice capacitatea continuă a Rusiei de a degrada infrastructura civilă ucraineană”, a declarat vineri prim-ministrul Justin Trudeau, relatează Reuters.

Trudeau le-a spus reporterilor că președintele rus Vladimir Putin încearcă să destabilizeze profund ordinea internațională bazată pe reguli.

SUA refuză în continuare să permită Ucrainei să lovească adânc în Rusia, potrivit lui Kirby

Statele Unite nu plănuiesc să anunțe vineri vreo nouă politică cu privire la Ucraina și utilizarea de către aceasta a rachetelor cu rază lungă de acțiune, a spus Casa Albă, relatează Reuters.

„Nu există nicio schimbare în viziunea noastră cu privire la furnizarea de capacități de atac cu rază lungă pentru ca Ucraina să le folosească în interiorul Rusiei”, a declarat purtătorul de cuvânt al Casei Albe pentru securitate națională, John Kirby. 

„Nu m-aș aștepta la niciun anunț major în acest sens”, din discuțiile dintre președintele american Joe Biden și prim-ministrul britanic Keir Starmer vineri, a spus Kirby.

Rusia a început anul trecut să producă o nouă dronă de atac cu rază lungă de acţiune, denumită Garpia-A1, folosind motoare şi piese chinezeşti, pe care a desfăşurat-o în războiul din Ucraina, potrivit a două surse dintr-o agenţie europeană de informaţii şi documentelor consultate de Reuters.

Zelenski acuză Occidentul că îi este „frică” chiar și să discute despre doborârea rachetelor rusești de pe teritoriul țărilor aliate

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat vineri Occidentul că îi este prea „frică” chiar și să abordeze posibilitatea doborârii rachetelor și dronelor rusești care țintesc Ucraina, în contextul în care ajută Israelul să facă acest lucru împotriva atacurilor din partea grupărilor islamiste, scriu France Presse și Politico.

Rusia continuă să importe piese occidentale pentru aviața sa

Moscova a reușit anul trecut să importe anvelope occidentale în valoare de peste 27 milioane de euro pentru avioanele sale, în ciuda sancțiunilor impuse de Vest.  Produsele sunt achiziționate, prin terți, în principal de la producătorul francez Michelin, relatează The Guardian, care citează un raport al Agenției Naționale de Prevenție a Corupției din Ucraina.

Pistorius: Fiecare ţară care trimite arme Ucrainei este liberă să decidă cu privire la utilizarea lor

Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a declarat vineri că fiecare ţară care furnizează arme cu rază lungă de acţiune Ucrainei este liberă să decidă modul în care le va utiliza Kievul, minimalizând în acelaşi timp ameninţările Rusiei că acestea ar putea fi utilizate împotriva unor obiective de pe teritoriul rus, informează EFE.

Vorbind într-o conferinţă de presă comună cu omologul său lituanian, Laurynas Kasciunas, după semnarea unui acord bilateral la Berlin privind staţionarea permanentă a unei brigăzi germane în Lituania, Pistorius a declarat că „cei care au furnizat aceste arme sunt liberi să decidă” şi că „dreptul internaţional o permite”.

El a adăugat că nu este de competenţa lui să judece asupra a ceea ce ar putea conveni preşedintele american Joe Biden şi premierul britanic Keir Starmer la întâlnirea lor de vineri de la Washington.

„Ceea ce partenerii convin la nivel bilateral cu privire la ce se întâmplă cu armele lor este treaba lor”, a afirmat el, respingând ameninţările preşedintelui rus Vladimir Putin, care spune că ar fi o escaladare dacă s-ar permite utilizarea acestora pentru a viza ţinte militare de pe teritoriul rus.

Ministrul german al apărării a mai afirmat că, în legătură cu „ameninţările lui Putin, nu sunt multe de spus, el ameninţă când vrea şi când are chef”, potrivit Agerpres.

Cu toate acestea, Germania nu a livrat rachete de croazieră Taurus pe care Ucraina le-a cerut în mod repetat, remarcă în acest context agenţia de presă ucraineană Unian.

La rândul său, ministrul lituanian a subliniat că Rusia încearcă întotdeauna să creeze mitul că va folosi ceva foarte puternic în reacţia sa, cum ar fi armele nucleare, şi că scopul, ca şi în trecut, este de a descuraja aliaţii Kievului să sprijine Ucraina. El a remarcat că, odată cu ofensiva ucraineană în regiunea rusă Kursk, unde Kievul controlează o bună parte din teritoriu, „ceea ce s-a văzut este ceva foarte diferit”.

Zelenski afirmă că ofensiva din Kursk a „încetinit” avansul armatei ruse în estul Ucrainei

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri că ofensiva Kievului în regiunea rusă de graniță Kursk a „încetinit” avansul Moscovei în estul Ucrainei, scrie AFP.

„A dat rezultatele la care ne așteptam, ca să fiu sincer. În regiunea Harkov, inamicul a fost oprit, progresul în regiunea Donețk a fost încetinit, deși este foarte dificil acolo”, a declarat Zelenski, adăugând că Rusia a desfășurat 40.000 de trupe în regiunea Kursk.

Zelenski anunță că se va întâlni cu Biden „luna aceasta” pentru a prezenta „planul de victorie” al Ucrainei

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri că se va întâlni cu liderul american Joe Biden „în această lună” pentru a-și prezenta „planul de victorie” care să pună capăt celor doi ani și jumătate de război cu Rusia, informează AFP.

„Întâlnirea mea cu președintele Joe Biden este planificată în această lună”, a declarat Zelenski, la o conferință internațională, la Kiev. „Îi voi prezenta un plan de victorie”, a adăugat liderul ucrainean.

Rafinăria din Moscova, deținută de Gazprom Neft, și-a reluat activitatea la unitatea de distilarea a țițeiului (CDU-6), care fusese suspendată la 1 septembrie, după un atac cu drone ucrainene, au declarat vineri surse din industrie pentru Reuters.

Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a declarat în ziua atacului că mai multe drone au vizat rafinăria din Moscova și au provocat un incendiu într-o „camera tehnică separată” a fabricii.

Surse au spus că rafinăria a suspendat operațiunile la unitatea de rafinare combinată Euro+, care include CDU-6.

Unitatea Euro+ reprezintă aproximativ 50% din capacitatea totală de rafinare primară a instalației, deoarece unitatea sa de distilare a țițeiului are o capacitate de 6 milioane de tone de petrol pe an.

România și țările din jur exportă energie către Ucraina și Republica Moldova, însă nu este corect să plătească doar consumatorii din aceste țări toate costurile, a susținut ministrul Energiei, Sebastian Burduja, într-o conferință de presă. Aceasta în condițiile în care prețul energiei în estul Europei a devenit de trei ori mai mare decât în țările din vest.

Fostul ministru rus al apărării Serghei Şoigu, un apropiat al lui Vladimir Putin care în prezent deţine funcţia de secretar al Consiliului de Securitate, se află la Phenian şi a purtat vineri discuţii cu liderul nord-coreean Kim Jong Un, în condiţiile în care Occidentul suspectează Coreea de Nord că furnizează rachete Moscovei pentru războiul din Ucraina, relatează Reuters.


Vizita are loc într-un moment critic al războiului din Ucraina, iar Statele Unite afirmă că Phenianul a furnizat Rusiei muniţie şi rachete balistice.

„Ca parte a dialogului strategic continuu dintre ţările noastre, a avut loc un schimb substanţial de opinii cu colegii coreeni cu privire la o gamă largă de chestiuni de pe agenda bilaterală şi internaţională”, a declarat Consiliul rus de Securitate, citat de agenţia de presă de stat RIA.

Acesta a afirmat că întâlnirile au avut loc într-o „atmosferă excepţională de încredere şi prietenie” şi vor aduce o contribuţie importantă la punerea în aplicare a acordurilor la care au ajuns Putin şi Kim la summitul lor de acum trei luni. (news.ro)

Kievul a asigurat întoarcerea a 49 de ucraineni din captivitatea Rusiei, a declarat vineri președintele Volodimir Zelenski, informează Reuters.

„Trebuie să aducem acasă toți soldații și civilii noștri”, a spus el pe Telegram, adăugând că militarii din forțele armate, garda națională, poliția și serviciul de grăniceri au fost incluși în ultimul schimb.

Rusia nu este deloc de acord cu declarațiile președintelui turc Recep Tayyip Erdogan, care a spus recent că peninsula Crimeea ar trebui să revină sub controlul Ucrainei, a subliniat vineri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, informează Reuters.

Rușii au lansat un baraj de drone asupra Ucrainei

Forțele aeriene ucrainene au anunțat vineri că au doborât 24 din 26 de drone de atac lansate din Rusia peste noapte în patru regiuni, potrivit unui comunicat publicat Telegram, citat de Reuters.

O persoane din regiunea Odesa a fost rănită după ce resturi de drone au căzute peste 20 de case și patru garaje, a declarat guvernatorului Oleh Kiper.

Resturile de drone au provocat un incendiu la o întreprindere alimentară în regiunea Nikolaev, a declarat guvernatorul Vitali Kim.

Guvernatorul regiunii Ivano-Frankivsk din vest, Svitlana Onyshchuk, a declarat că autoritățile se ocupă de consecințele atacului, dar nu a dezvăluit detalii, cu excepția faptului că nimeni nu a fost rănit.

Ministerul ucrainean al Energiei a declarat că Rusia a atacat infrastructura energetică din șase regiuni în ultima zi și a deteriorat infrastructura industrială din regiunea Ivano-Frankivsk.

Guvernatorul regiunii centrale Hmelnițkii nu a raportat nicio pagubă în urma atacului.

Serviciul rus de securitate (FSB) a anunţat vineri că a retras acreditarea a şase diplomaţi de la ambasada britanică din Moscova, pentru că desfăşurau activităţi de spionaj şi sabotaj, măsura intervenind pe fondul unor tensiuni fără precedent între Moscova şi Occident din cauza conflictului din Ucraina, relatează AFP şi Reuters.

Piloții ucrainenii au început instruirea pe avioanele F-16 la centrul de pregătire din România, care a fost inaugurat anul trecut la Baza Forţelor Aeriene Borcea, a anunțat un oficial de la Kiev.

Senatorul JD Vance, omul ales de Donald Trump pentru funcția de vicepreședinte al SUA, a prezentat o posibilă strategie a administrației Trump pentru încheierea războiului din Ucraina, afirmând că planul ar putea include stabilirea unei „zone demilitarizate” pe teritoriul ucrainean ocupat în prezent de Rusia.

Abordarea ar marca o schimbare dramatică față de politica administrației Biden – care se concentrează pe furnizarea de asistență militară și de altă natură, împreună cu Europa și alți aliați – pentru a ajuta Ucraina să respingă agresiunea rusă, observă Washington Post.

Un aliat al lui Putin acuză NATO că e puternic implicată în războiul din Ucraina

Președintele Dumei de Stat a Rusiei, camera inferioară a parlamentului, a acuzat vineri NATO că este parte la acțiunea militară din Ucraina, sugerând că aceasta este deja puternic implicată în luarea deciziilor militare, informează Reuters.

Viaceslav Volodin, un apropiat al președintelui Vladimir Putin, a acuzat alianța militară condusă de SUA că a ajutat Ucraina să aleagă ce orașe rusești să vizeze, că a fost de acord cu acțiuni militare specifice și că a dat ordine Kievului.

„Ei poartă război cu țara noastră”, a scris Volodin pe canalul său Telegram.

Rusia are o experiență unică de luptă împotriva diverselor arme occidentale în Ucraina și este gata să o împărtășească cu partenerii, a declarat vineri adjunctul ministrului rus al Apărării, Alexander Fomin, citat de agenția de știri RIA, la o conferință de securitate din China, scrie Reuters.

Fomin a declarat că campania militară a Moscovei a reinventat războiul modern și a arătat că armele rusești sunt capabile să le învingă pe cele occidentale.

Președintele Joe Biden a refuzat până acum să permită Ucrainei să utilizeze armele cu rază lungă de acțiune pentru a lovi ținte militare rusești, dar o decizie în acest sens pare acum tot mai aproape, după cum au sugerat sursele neoficiale și oficiale occidentale și chiar autoritățile de la Moscova, scriu Kyiv Post, New York Times și BBC.

De la începutul războiului la scară largă din Ucraina, elevii ruși au ajuns din ce în ce mai des în spatele gratiilor sub acuzația de sabotaj pentru că ar fi deteriorat clădiri sau infrastructura de transport. Cel puțin 20 de ruși cu vârste cuprinse între 15 și 17 ani se află în prezent în închisoare, în așteptarea procesului sau executând pedepse pentru aceste infracțiuni, scrie publicația rusească independentă Meduza.

Sinteza celor mai recente evenimente:

–––

Evenimentele de joi, ziua 932 a războiului din Ucraina, au fost LIVE aici pe HotNews.ro

INTERVIURILE HotNews.ro