16% dintre adolescenții români au vapat cel puțin o dată. Ce au făcut SUA și cum au scăzut drastic numărul consumatorilor  

Mulți copii și adolescenți sunt curioși să încerce țigările electronice și vape-urile, iar „curiozitatea lor începe, în peste 70% din cazuri, în familie”, explică, pentru HotNews.ro, medicul Beatrice Mahler, manager al Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București.

În România, 16% dintre adolescenții cu vârste mai mari de 14 ani au vapat măcar o dată, conform unui studiu publicat de Salvați Copiii la finalul lunii iulie. 1 din 10 copii spune că a fumat sau vapat în ultima săptămână a perioadei în care a fost realizat studiul.

HotNews a vorbit cu medicul pneumolog Beatrice Mahler, pentru a înțelege cum ajung atât de mulți copii să intre în contact cu aceste dispozitive care funcționează prin încălzirea de tutun sau de lichid cu nicotină. 

„O mare minciună” că sunt mai „sănătoase” decât țigările clasice

Potrivit medicului, capcana este felul în care aceste dispozitive sunt promovate, ca o alternativă „mai sănătoasă” a țigărilor clasice. Ori, lucrurile nu stau deloc așa, susține Beatrice Mahler, care spune că „este o mare minciună” și a explicat cum îi afectează pe copii țigările electronice.

„Sunt deja studii care indică efectele nocive ale acestora pe termen scurt. Au interacțiuni cu echilibrul organismului și induc fenomene inflamatorii. O inflamație la nivelul plămânului favorizează infecțiile respiratorii sau pot induce manifestări alergice. Știm că există și afecțiuni acute pe care le pot da în anumite cazuri, iar dacă vom compara cu țigara clasică, în cazul acesteia nu avem astfel de manifestări care să fie prezente după o scurtă perioadă de utilizare”, spune medicul. 

Aceleași probleme sunt și în cazul vape-urilor, care conțin substanțe chimice, aditivi de gust și au un miros specific care poate produce reacții alergice. 

Organismul nu simte imediat efectele consumului și apare dependența

Pentru că cei mai mulți tineri din România sunt sănătoși și nu se confruntă cu probleme respiratorii, organismul lor reușește să nu simtă, pentru o perioadă, că fumatul le face rău. 

„Cred că aici este marea viclenie pe care o produc. Pentru că induc o dependență de gest, de un comportament care favorizează adicția, care determină sinteza unor substanțe care produc pentru scurtă perioadă de timp o stare de bine, iar organismul având o perioadă mică sau medie în care nu simte efectele consumului, tendința de a continua și de a deveni dependent inclusiv de mediul social este foarte mare”, a explicat medicul.

Vor să fie ca tata, „să fumeze și să bea bere”

Cum ajung copiii și adolescenții să folosească aceste dispozitive? Beatrice Mahler spune că din curiozitate, după ce văd acasă la părinți sau la copiii mai mari. Medicul a povestit ce a aflat de la elevii de gimnaziu, într-o campanie antifumat a Ministerului Educației, Institutului „Marius Nasta”, Universității „Carol Davila” și Facultății de Psihologie. 

„Sunt două aspecte. Prima este curiozitatea, care începe acasă, cam 70% din ei aveau în familie un fumător și generația părinților este 35-45 de ani, adulți tineri, care sunt și ei curioși să vadă ce sunt aceste dispozitive. Categoria aceasta a adulților combină, de cele mai multe ori, tipurile de tutun – pe cel clasic și pe cel încălzit. Au fost copii care au spus că vor să fie ca tata «să fumeze și să bea bere»”, a precizat Mahler.

Copiii mai văd vapeuri sau țigări electronice la copiii mai mari. „Nu puțini au fost cei care au spus că fumatul îi face să simtă cum cresc, că sunt mai mari, mai importanți. Ei asociau comportamentul acesta cu creșterea stimei de sine”. 

„Sunt nocive pentru oricine le utilizează”

Pericolul acestor dispozitive este, în mare parte, același, indiferent că vorbim de el în rândul copiilor, adolescenților sau adulților. „Ele sunt nocive pentru oricine le utilizează, pentru că plămânul nostru este structurat să răspundă normal doar atunci când respiră aer curat.

În schimb, orice substanță pe care o introducem în corpul nostru, va produce la un moment dat o reacție locală, care nu dă simptomatologie sau o dă mult prea târziu, când lucrurile deja sunt într-o direcție în care efectele pe termen lung sunt extrem de grave”, a explicat dr. Mahler.

Nu există o interdicție de a fi vândute în apropierea școlilor

În momentul actual, pe piața din România, vape-urile și țigările electronice se găsesc peste tot: în magazinele de alimente, în benzinării sau chiar în chioșcurile de lângă școli. Nu există o legislație care să interzică vânzarea lor în apropierea locurilor frecventate de copii.

În România, este interzisă vânzarea către minori a tuturor categoriilor de produse care conţin tutun, a ţigărilor electronice, a flacoanelor de reumplere pentru ţigările electronice sau a dispozitivelor electronice pentru încălzirea tutunului, din luna martie a acestui an. 

Și publicitatea explicită la țigări și vapeuri este interzisă, atât la televizor, cât și în școli sau spitale și la o distanță mai mică de 200 de metri de intrarea acestora, măsurată pe drum public, dar și în spații destinate minorilor, precum sălile de spectacole. 

Medicul Beatrice Mahler spune că dispozitivele ar trebui comercializate doar în magazine special dedicate, care să nu aibă reclamă. 

„Este o agresiune continuă, care chiar dacă nu are un mesaj verbal, subliminal, copiii având aceste mesaje zilnic în mediul lor de viață ajung să le considere normale. Limitarea extrem de drastică la acces este cea mai eficientă soluție”.

Tutunul încălzit nu ar trebui să fie permis nici în spațiile publice, spune dr. Beatrice Mahler. Asta pentru că „trebuie respectat dreptul nefumătorului la un aer curat”. 

În SUA a scăzut drastic numărul de copii care vapează

Numărul elevilor de liceu sau gimnaziu care au fumat țigări electronice a scăzut cu 19% în SUA anul acesta, față de un număr record atins în 2019, conform unui sondaj național, citat de The New York Times.

Mai puțin de 8% dintre elevii de liceu au spus că au folosit țigări electronice în ultima lună, cel mai mic procent din ultimul deceniu. În 2019, peste 27% dintre elevii de liceu au spus că au vapat măcar o dată. 

Experții americani în sănătate publică au explicat că mai mulți factori ar fi putut contribui la scăderea vapingului în rândul adolescenților din SUA, inclusiv interdicțiile asupra tutunului aromatizat în unele state, mai multe sancțiuni împotriva vânzătorilor de tutun aromatizat și campanii publice de informare adresate tinerilor cu privire la pericolele vapingului. 

Dintre adolescenții care au spus că au vapat, aproape 90% au menționat că au folosit țigări sau vapeuri cu arome, cu fructe, dulciuri sau mentă.