Business report: Victor Micula, acuzat că a vrut să înşele o firmă de asigurări. Polițist de Frontieră cu vilă de 200 mp și cabană dintr-un salariu de 1.000 de euro. Aici ar trebui să te adăpostești în caz de război. Cum arată Armata de 2% din PIB a României

Victor Micula, acuzat de procurori că a vrut să înşele o firmă de asigurări cu 275.000 euro ● Miracolele României: polițist de Frontieră cu vilă de 200 mp la Iași și cabană la Bicaz dintr-un salariu de 1.000 de euro ● Aici ar trebui să te adăpostești în caz de război ● Cum arată Armata de 2% din PIB a României ● Cum a fost posibil Micul Paris? Cu reguli clare și stricte. Nici ușa de la stradă n-o schimbai dacă n-aveai aviz ● Tezaurul din mări și oceane. Ceea ce nu știați despre Jacques-Yves Cousteau ● România a importat net cu 45% mai multă electricitate în 2021 față de 2019. Și nu pentru creșterea economiei ● Masca „neconstituțională”. Aviz cerut azi pentru ieri și bani pierduți dacă ați plătit amenzile ● De ce costă atât de mult gazele în România, deşi Gazprom le-a scumpit mai puţin: de la greşelile statului la panică şi speculă ● O treime din bugetul local al Capitalei pe 2022 merge la subvenții ● Sancțiunile pentru Rusia dacă invadează Ucraina ● Adrian Vasilescu, BNR: Şocul energetic poate fi îmblânzit! ● Agenție de rating: Inflația va contribui la reducerea raportului datorie guvernamentala-PIB în 2022.

Victoraş cel şmecheraş: Victor Micula, acuzat de procurori că a vrut să înşele o firmă de asigurări cu 275.000 euro. Dispărut de aproape doi ani din țară, pe fondul problemelor penale, şi refugiat în Elveţia, unde s-a însurat recent cu fiica unui constructor orădean, Victor Micula continuă să se dea în stambă pe reţelele de socializare.

După ce a dat chix cu lecţiile de afaceri predate pe YouTube, s-a mutat pe TikTok, unde face furori cu filmuleţe în care îşi etalează elicopterul, bolizii, ceasul de 100.000 euro ori, pur și simplu, aruncă cu bani, cadorisindu-și urmăritorii cu zeci de mii de euro.

În acest timp, în viaţa reală, tânărul milionar a fost trimis din nou în judecată, pentru a treia oară în ultimul an. De astă dată, pentru o escrocherie: o tentativă de fraudă cu asigurări auto pe care ar fi orchestrat-o din umbră, dar care a fost dejucată de firma de asigurări, potrivit Bihoreanul.

Miracolele României: polițist de Frontieră cu vilă de 200 mp la Iași și cabană la Bicaz dintr-un salariu de 1.000 DE EURO

* Mihai Pavel a luat o casă la Breazu cu 100.000 de euro, dar a împrumutat de la bănci 130.000 de euro

* Doar rata lunară e aproape cât tot salariul lui, fiind simplu agent la Vama Sculeni

* Pe malul Bicazului a construit o cabană cu 5 camere pe un teren de 1.500 mp

* A construit fără autorizație, a defrișat pădurea încălcând Codul Silvic și s-a așezat în zona de protecție a lacului: trei legi ignorate deodată

* Încă doi polițiști au construit la fel, lângă Mihai Pavel: putem avea toată încrederea în oamenii legii

* Polițistul de Frontieră cere pe cabană 125.000 de euro, având și ponton de 120 mp și barcă de 260 de cai

* Pavel și alți colegi au fost trimiși în judecată pentru mită la vamă, ajutând transfugii să treacă pe la Sculeni

* Deși șpaga de 5.000 de euro fusese recunoscută la interogatorii, în instanță și-au schimbat declarațiile și au fost achitați

* Averea lui Mihai Pavel nu poate fi justificată din salariu: împreună cu soția câștigă doar 1.200 euro/lună

Citește articolul în ReporterIS.

Aici ar trebui să te adăpostești în caz de război. Am intrat în șase adăposturi de protecție civilă amenajate la subsolurile unor blocuri din București pentru a vedea dacă „suntem pregătiți pentru orice situație”, așa cum ne asigura recent ministrul Apărării.

Ministrul Apărării, Vasile Dîncu, ne spune că suntem în siguranță. Asta înseamnă și că România are adăposturi de protecție civilă funcționale, verificate anual. „Din perspectiva noastră, a celor care sunt în domeniul Apărării, acest lucru s-a făcut, în ultimii ani, foarte serios şi ştim exact, suntem pregătiţi pentru orice situaţie”.

O listă actualizată publicată de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) include adresele a 4.358 de adăposturi de protecţie civilă aflate la subsolurile unor instituții, clădiri de birouri sau blocuri din țară. 1.171 dintre acestea sunt în București. Am vrut să vedem care este situația reală a acestor adăposturi, așa că am luat la întâmplare 6 asemenea spații, aflate la subsolurile unor blocuri din 5 sectoare ale Bucureștiului, și i-am rugat pe reprezentanții asociațiilor de proprietari să le deschidă pentru noi și să ne spună cine și cât de des le verifică, scrie Scena9.

Cum arată Armata de 2% din PIB a României. Într-o perioadă în care Rusia a declanșat cea mai gravă criză de securitate de la încheierea Războiului Rece, se dovedește că cea mai bună decizie strategică a României a fost aderarea la NATO.

Cum agresiunea unui vecin de talia Rusiei nu mai poate fi exclusă, e important, însă, și cum arată Armata națională – de la efectivele umane și până la armament.

S-a plecat de foarte jos: echipamentele mai datează încă, în majoritate, din epoca comunistă, doar o parte din efective – cea desemnată a activa în componența NATO – are și pregătirea de luptă necesară, iar un deceniu de apartenență la NATO nu a împiedicat bugetele Armatei să se ducă preponderent pe salarii, pensii și de nevoile armatei sale speciale: în jur de 1800 de generali activi sau în rezervă pe care-i are România postcomunistă. Armată de generali ce crește permanent la fiecare 1 decembrie prin decret prezidențial, scrie Curs de Guvernare.

Cum a fost posibil Micul Paris? Cu reguli clare și stricte. Nici ușa de la stradă n-o schimbai în București dacă n-aveai aviz. Pe vremuri, ca și azi, dacă doreai să construiești ceva în București, să-ți ridici o prăvălie, o casă, să schimbi olanele de la acoperiș cu altele din “fer”, adică să faci “ceva nou și frumos, evropenește”, trebuia să obții de la Primărie un “Bilet”, adică o autorizație de construcție. Regulamentele erau clare, făcute cu cap și respectate de toți. Erau chiar lege. Cezara Mucenic este cel mai reputat cercetător al evoluției urbanismului bucureștean, o somitate în domeniu. Iar Arhiva Cezara Mucenic înseamnă cea mai precisă bază de date și unică despre cum se construia în București. O colecție uriașă de “Belete” și de autorizații pentru “meremeturi”. Despre “meremeturile” din Micul Paris, astăzi, cu istoricul de artă dr. Cezara Mucenic, în exclusivitate la “Make Bucharest Again”, un proiect B365.ro.

Tezaurul din mări și oceane. Ceea ce nu știați despre Jacques-Yves Cousteau. Astăzi vom vorbi despre tezaurul din mări și oceane, adică viața de acolo, cu tot ce are ea mai frumos. Omul rău, în cazul de față, este, așa cum nu se așteaptă prea mulți, exploratorul Jacques-Yves Cousteau. Propun să începem cu el.

Ceea ce vă voi spune astăzi despre Jacques Cousteau a venit ca o surpriză uriașă și pentru mine, acum câțiva ani, atunci când o cercetătoare din Franța, pe care o întâlnisem pe un șantier arheologic, mi-a povestit o parte a tărășeniei. Mi-a spus că mulți francezi au fost șocați să audă adevărul din spatele mitului Cousteau. Așa că m-am apucat și eu să caut informații. Iată un scurt rezumat:

– J-Y. Cousteau și-ar fi falsificat din greu CV-ul. În acesta se spunea că el ar fi luptat de partea Rezistenței franceze și a aliaților în al Doilea Război Mondial. Ba a și fost decorat pentru actele sale de eroism. Se pare că era pe dos, căci Cousteau ar fi fost agent dublu, iar acțiunile sale au fost mai mult de partea guvernului de la Vichy. O scrisoare din tinerețea sa ne arată și că era „cam” antisemit. În ea, folosea termeni denigratori la adresa evreilor și susținea că aceștia împovărau Franța. Cine spune asta? Păi, tocmai biograful omului, Bernard Violet pe numele său, scrie Mica Doză de Cultură Generală.

România a importat net cu 45% mai multă electricitate în 2021 față de 2019. Și nu pentru creșterea economiei. Pentru al treilea an la rând România a fost importator net de electricitate în 2021, în ciuda mixului echilibrat de surse de producție. Importurile nete au fost cu 44,8% mai mari decât în 2019 – an pe care l-am ales ca referință, nefiind afectat de pandemie.

Important – problema energiei electrice deja se cronicizează: este al treilea an consecutiv în care România nu reușește să-și producă singură electricitatea pe care o consumă, la un preț competitiv, în ciuda unuia din cele mai bune mixuri energetice din UE.

Problema anului 2021 este că importul net de electricitate nu s-a făcut pentru a alimenta sporul economiei. În economie s-a consumat chiar mai puțin cu 2,3% decât în 2019, potrivit rapoartelor Institutului Național de Statistică, potrivit Curs de Guvernare.

Masca „neconstituțională”. Aviz cerut azi pentru ieri și bani pierduți dacă ați plătit amenzile. Peste România bate vântul relaxării, deși cazurile de coronavirus rămân ridicate, iar OMS avertizează că un nou val de Omicron se îndreaptă spre Europa de Est. În acest context, declararea ca neconstituțională a măștii în aer liber vine să se adauge suitei de greșeli făcute de autorități.

Curtea Constituțională (CCR) a decis în unanimitate că Ordonanța de Urgență (OUG 192/2020) care modifică legea prin care au fost impuse măsurile anti-Covid, printre care și obligativitatea purtării măștii în spațiile publice deschise, este neconstituțională.

Prin OUG 192/2020 a fost scos termenul „spaţii publice închise” şi înlocuit cu „spaţii publice”, astfel încât masca a devenit obligatorie și în spațiile publice din aer liber.

Motivul invocat de CCR este unul care ține de procedurile legislative, adică de lipsa avizului Consiliului Legislativ. Guvernul Orban, cel care a dat OUG-ul, a cerut acest aviz la o zi după adoptarea ei în guvern și chiar în ziua publicării în Monitorul Oficial, potrivit Europei Libere.

De ce costă atât de mult gazele în România, deşi Gazprom le-a scumpit mai puţin: de la greşelile statului la panică şi speculă. Preţul gazelor naturale a ajuns la populaţie cu 61% mai scump în ianuarie 2022, faţă de aceeaşi lună a anului trecut (potrivit INS), deşi scumpirea practicată de Gazprom, principalul furnizor al Europei, a fost de mai puţin de jumătate din acest procent.

„Sunt şi cazuri în care consumatorii casnici au plătit facturi de 600 – 700% faţă de preţurile din ianuarie 2021. Dar media pentru consumatorul casnici este de 150 maximum 200% creştere în ianuarie a.c., faţă de ianuarie anul trecut”, a explicat pentru „Adevărul” Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI). Acesta a explicat că aceste scumpiri mai mici sunt cauzate de faptul că o mare parte din consumatorii casnici vor semna noi contracte cu furnizorii lor de gaze în lunile care urmează, având în vedere că vechile contracte vor expira. „Vom vedea noi scumpiri ale gazelor naturale în perioada ce urmează, spre sfârşitul lunii februarie, în martie, cu un apogeu în luna aprilie, pentru că foarte mulţi consumatori casnici vor schimba contractele pe un alt preţ, cu atât mai mult cu cât nu există deocamdată noi reguli privind plafonarea preţurilor sau compensarea facturilor”, a precizat specialistul, potrivit Adevărul.

O treime din bugetul local al Capitalei pe 2022 merge la subvenții. Proiectul de buget pe 2022 al Primăriei București a fost publicat pe pagina de internet a instituției. Veniturile prognozate, de 5,74 miliarde de lei, sunt cu 600 de milioane de lei mai mari ca cele realizate în 2021, raportate în execuție. Cea mai mare cheltuială va fi pe subvențiile la transport și termie, de 2 miliarde de lei, adică o treime din tot bugetul. Dar banii nu ajung pentru ca bucureștenii să plătească și în 2022 doar 164 de lei pentru o Gigacalorie. Pentru investiții, Nicușor Dan mizează pe creditare. Au fost publicate și bugetele instituțiilor din subordinea PMB.

Alte cheltuieli importante prognozate de Primăria București sunt pentru finanțarea unor instituții din subordine, 692 de milioane, cheltuieli de capital de 670 de milioane și bunuri și servicii, 524 de milioane. Cheltuielile cu personalul sunt la același nivel cu anul trecut, în valoare totală de 366 de milioane. Din bugetul alocat instituțiilor din subordine, jumătate înseamnă doar cheltuielile cu personalul, adică 333 de milioane, scrie Buletin de București.

România a intrat în recesiune tehnică în ultimul semestru din 2021. Vine un dezastru. România a intrat în recesiune tehnică în ultimul semestru al anului trecut. Dacă nu se iau măsuri radicale urgente privind intervenţia publică / reglementarea preţurilor la energie şi gaze naturale pe durată limitată, după aprilie 2022, România va resimţi cea mai mare criză economică şi socială din ultimii 30 ani. Ieri, Institutul Naţional de Statistică a publicat date privind evoluţia PIB în trimestrul 4 din 2021. În ciuda declaraţiilor de basm, economia României a suferit o cădere puternică în semestrul 2 din anul trecut. Creşterea economică cu două cifre a fost un balon de săpun care s-a spart, lovindu-se de realitatea economică crudă. România a decelerat puternic din punct de vedere economic în trimestrul 3 şi şi-a accentuat căderea în trimestrul 4 din 2021. INS indică un plus de 0,1% in trim 3 2021 (în marja de eroare) şi o cădere de 0,5 % în trim 4 din 2021. O încetinire atât de abruptă – de la 13,4% la 2,7% nu a avut România decât în perioadele de criză economică majoră (a se vedea trimestrul 2 faţă de trimestrul 1 din anul 2020 – intrarea în pandemie / carantină), scrie Cristian Socol în Adevărul.

Sancțiunile pentru Rusia dacă invadează Ucraina. Sancțiunile împotriva Federației Ruse în cazul unei invazii a Ucrainei pot afecta activitatea misiunilor diplomatice ruse și exportul de materii prime și arme, potrivit publicației Izvestia, care a citat Departamentul de Stat al SUA.

Surse Izvestia din Parlamentul European au menționat că sancțiunile în discuție vor fi îndreptate împotriva principalelor sectoare economice ale Federației Ruse: energie, electronică și industria chimică.

Occidentul nu a dezvăluit sancțiunile împotriva Moscovei care sunt în pregătire de câteva săptămâni. UE este precaută, sperând la o soluție diplomatică a conflictului. În Statele Unite, deși amenință cu restricții fără precedent, se pare că nu există un consens cu privire la „mama tuturor sancțiunilor”, potrivit Izvestia.

Potrivit documentului prezentat anterior de democrați, cele mai dure măsuri ar trebui să intre în vigoare imediat după presupusa invazie a Ucrainei de către Rusia. Cu toate acestea, republicanii au fost în favoarea introducerii măsurilor acum. Potrivit Bloomberg, cea mai drastică sancțiune afectează Nord Stream 2, ceea ce deja s-a declarat la nivel oficial, scrie Newsweek.

Adrian Vasilescu, BNR: Şocul energetic poate fi îmblânzit! Inflaţia, ce a pus pe jar planeta din America până în Extremul Orient, este doar un efect. Un „efect tranzitoriu”, cum au calculat analiştii băncilor centrale din întreaga lume, care însă nu va ceda înainte de începutul anului 2023. Când însă avem de-a face cu un efect de asemenea magnitudine – cum este actualul ciclu inflaţionist global -, ca să-i înţelegem esenţa este obligatoriu să-i căutăm cauzele.

Deşi de cauzele inflaţiei se ocupă mari centre de analiză economică din toată lumea, care au şi publicat studii de referinţă, se pare că sinteza cea mai relevantă a făcut-o venerabilul Financial Times. Cotidianul subliniază că actualele proiecţii de creştere economică reflectă impactul inflaţiei, în timp ce inflaţia, care continuă să crească, reflectă impactul crizei energetice.

Ne interesează însă pe noi, în România, acest tablou al lumii? Da! Din cel puţin trei motive: 1) ciclul inflaţionist în curs, care tulbură societatea românească de peste un an, fără să-şi fi oprit creşterea, este determinat în proporţie de 80 la sută de inflaţia globală; 2) criza energetică de asemenea globală, al cărui şoc a aruncat lumea în inflaţie, o resimţim din plin şi în România, cu o dobândă alimentată de stilul haotic în care a fost făcută liberalizarea preţurilor la gaze şi la electricitate; 3) când noi încasăm un şoc inflaţionist puternic provocat de un şoc al scumpirii electricităţii, gazelor naturale şi combustibililor – iar acest tablou caracterizează starea vremurilor în toată lumea – este în firea lucrurilor să fim la curent cu tot ce fac alte ţări pentru a îmblânzi aceste două şocuri, scrie Vasilescu în ZF.

Rătăciți prin meandrele macroeconomiei: nu era Volgă, era Trabant, nu i s-a dat, i s-a luat! Greu cu atâtea inflații și dobânzi când educația financiară e la genunchiul broaștei! Am rezervat ultimul articol al acestei zile pentru a face câteva corecții, necesare, în ceea ce privește utilizarea terminologiei economice în spațiul media. Mi-au atras atenția două erori majore, auzite în mod repetat pe un post de radio serios, cu peste un milion de ascultători. Mă surprind aceste erori pentru că, având în vedere valoarea postului, nu cred că știrile respective au fost create în căutare de senzațional și rating. De asemenea, mă surprinde faptul că, din mulțimea celor care derulează proiecte de educație financiară ce se revarsă peste cetățeanul *needucat* financiar nu s-a sesizat nimeni să facă niște corecturi. Căci încurcate sunt ițele economiei și greu e să te strecori fără să te împiedici printre atâtea inflații și dobânzi, în ziua de astăzi. Dar să le luăm pe rând și să le demontăm, scrie FinEco24News.

Agenție de rating: Inflația va contribui la reducerea raportului datorie guvernamentala-PIB în 2022. Guvernele din întreaga lume vor beneficia în 2022 de cea mai mare scădere atribuibilă inflaţiei a raportului datorie-PIB din ultimii 20 de ani, a anunţat miercuri agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings, care a estimat că inflaţia va reduce cu aproximativ două puncte procentuale raportul datorie-PIB, la nivel global, transmite Reuters, citată de Agerpres.

Potrivit Fitch, efectele inflaţiei asupra nivelului datoriei guvernamentale variază de la o regiune la alta, cel mai mic impact fiind prognozat pentru Orientul Mijlociu şi Africa de Nord iar cel mai mare impact în Africa sub-sahariană.

Pe lista statelor suverane dezvoltate unde inflaţia ar urma să împingă nivelul datoriei guvernamentale mai jos decât media se află SUA, unde raportul datorie-PIB ar urma să scadă cu cinci puncte procentuale din cauza inflaţiei, Marea Britanie, 4,6 puncte procentuale, şi Canada, 4,1 puncte procentuale, scrie Economedia.