Nicușor Dan a terminat analiza proiectelor imobiliare lăsate moștenire de Gabriela Firea: Pentru marea majoritate o să propun respingerea / Ce proiecte sunt vizate

Primarul general, Nicușor Dan, a finalizat analiza celor 42 de Planuri Urbanistice Zonale, lăsate moștenire de administrația Gabriela Firea, și care au toate avizele necesare, dar nu au fost puse pe ordinea de zi a Consiliului General, pentru votul final, a anunțat acesta într-o conferință de presă susținută duminică. Analiza a fost făcută de noua Comisie de Urbanism, numită de Nicușor Dan, iar printre neregulile constatate se numără: construcții mult mai înalte față de clădirile vecine, densificarea excesivă -adică sunt înghesuite foarte multe construcții pe un teren- spații de parcare și spații verzi insuficiente, nerespectarea legislației în domeniu, PUZ-uri pe parcelă, nerespectarea procedurii de consultare publică, iar în anumite cazuri, vecinii nu mai pot construi nimic.

Printre cele mai controversate proiecte imobiliare din această listă se numără: un bloc de 6 etaje între 6 clădiri monument istoric, pe Calea Victoriei, vizavi de Casa Vernescu, blocuri de 5 și 7 etaje printre casele din zona protejată Vatra Luminoasă, un bloc de 6 etaje în centrul istoric, vizavi de Banca Națională, un bloc de 4 etaje pe Șos Kiseleff 39, în locul casei interbelice demolate în 2010, în baza unei autorizații emise ilegal de fostul primar Sorin Oprescu, un bloc de șase etaje pe bd Pache Protopopescu 33-35, în locul unei case în stil neoromânesc, demolate în 2020.

Primarul general a declarat că acestea vor fi puse pe ordinea de zi a următoarelor ședințe de Consiliu General, iar la majoritatea va cere consilierilor generali să nu le aprobe. Întrucât sunt proiecte imobiliare care au deja toate avizele, Nicușor Dan nu le poate întoarce singur din drum, dar majoritatea PNL-USR din Consiliul general o poate face. Comisia de urbanism a dat și indicații investitorilor imobiliari, cum să facă ca să respecte legea și interesul public, nu doar să-și maximizeze profitul, iar aceștia pot reveni cu proiectele modificate.

”E vorba de 43 de PUZ-uri din care unul a fost retras. Pe acestea le voi pune pe ordinea de zi a Consiliului General, pentru marea majoritate dintre ele voi propune respingerea. În zilele de 14, 15, 16 decembrie sunt programate consilii ale comisiilor de urbanism ale Consiliului General, în care vor fi luate la rând o parte din aceste documentaţii. În referatele mele, pentru marea majoritate o să propun respingerea. Este probabil să avem o şedinţă de Consiliu general pentru primele 20 în cursul lunii decembrie”, a explicat Nicușor Dan.

Primarul Nicușor Dan a explicat că nu a blocat dezvoltarea orașului, iar investitorii imobiliari cu cele 42 de PUZ-uri sau alții pot construi și acum pe teren, cât prevede regulamentul de construire al orașului, dar ei au făcut aceste planuri urbanistice zonale pentru a construi în plus.

”Nu înseamnă că aceşti dezvoltatori nu vor putea construi. Dimpotrivă, comisia le-a dat nişte recomandări despre cum să facă, astfel încât propunerea lor să satisfacă şi interesul public şi pot să revină respectând şi legea şi interesul public şi parcelele vecine. Deci este un moment zero al dezvoltării urbane, de la care dezvoltarea urbană trebuie să fie făcută după principiile ştiinţifice ale acestui domeniu. (…) Urbanismul nu înseamnă să iei o hârtie, să desenezi cu o culoare să spui că aici vor fi blocuri cu cinci etaje”, a explicat edilul.

Întrebat de jurnaliști cine este vinovat pentru că aceste PUZ-uri au toate avizele, Nicușor Dan a spus că ”poate a existat corupţie şi a mai existat o forţă disproporţionată între investitori care au ameninţat funcţionari cu chemarea în judecată şi o lipsă totală de apărare a acestor funcţionari în faţa instanţei, ceea ce nu se va mai întâmpla”.

„O autoritate trebuie să aibă curajul să spună NU unui investitor care vine cu un proiect nociv pentru oraş şi când spune NU unui investitor trebuie să dea garanţia funcţionarilor din cadrul său că-i va apăra în orice litigiu în justiţie care poate să apară în această chestiune”, a mai spus primarul general.

Acesta a declarat și faptul că de acum Primăria Capitalei schimbă abordarea, iar dacă investitorii doresc să construiască în plus față de ce le permite regulamentul de urbanism al orașului (Planul Urbanistic General), trebuie să și dea ceva orașului, să facă un drum, o școală sau o grădiniță. ”Dacă ei construiesc ceva în plus și obțin un profit mai mare, trebuie să dea ceva în plus și orașului. Va fi pentru prima dată o negociere între interesul public și cel privat”, a declarat edilul șef.

Primarul a mai spus că va fi și o grilă de criterii clare pentru proiectele de urbanism.

”Am spus că acest oraș nu se mai poate dezvolta în stilul haotic și chiar nociv în care s-a dezvoltat până acum, că trebuie impuse și respectate reguli care să asigure o dezvoltare urbană echilibrată, prin care să se dea prioritate interesului public, al întregii comunități bucureștene. Am arătat că, de-acum înainte, va trebui respectată o grilă de criterii clare, obiective, conform legii și am prezentat felul în care aceste criterii au fost sau, mai bine zis, NU au fost respectate în documentațiile de urbanism realizate în trecut, în timpul precedentei administrații. Cum vom proceda de acum înainte pentru o dezvoltare urbană corectă? Vom fi clari și transparenți cu investitorii din sectorul imobiliar, vom preciza riguros grila de criterii care va trebui îndeplinită, vom impune respectarea legii și refacerea documentațiilor de urbanism acolo unde e cazul, vom cere investitorilor în mod concret, în scris, să participe, alături de primărie, la crearea infrastructurii rutiere, sociale sau de mediu în zonele pe care doresc să le dezvolte din punct de vedere imobiliar”, a mai spus Nicușor Dan.

În ceea ce privește Planurile Urbanistice Zonale depuse pe mandatul său, Nicușor Dan a declarat că noua Comisie de Urbanism a început analiza acestora.

Cele 42 de proiecte imobiliare rămase din mandatul Gabrielei Firea sunt: Șos. Iancului 90, Str. Doamnei 7-11, Str. Iacob Felix 74, Șos. Electronicii 31, Șos. Electronicii 16-18, Str. Obolului 10/ Intr. Fieni 5, Str. Scaune 3A, B-dul Expoziției 2, B-dul Expoziției 22K, Str. Coralilor 18, Str. Racordării 31-33/ Str. Mimozei 116, Str. Jandarmeriei 9A, Str. Victor Brauner 42A, Str. Carpați 102, Șos. Vergului 59, B-dul Mircea Eliade 12, Str. Munții Tatra 14/ Str. Buzești 83, Str. Biharia 67-77, Calea Griviței 188A, B-dul Pache Protopopescu 33-35, Șos. Dobroiești 55-56, Drumul Pădurea Puznicu 67J, Aleea Teișani 119-121, Calea Șerban Vodă 164-168, Str. Vasile Lucaciu 111bis/ Str. Medeleni 13A, B-dul Dimitrie Pompeiu 2E-2D, Șos. Străulești 93-199, Șos. Pipera 46D-46E-48C, Șos. București-Târgoviște 103-105-211/ Str. Aeroportului 120-130, Str. Vasile Lascăr 54-58, Calea Victoriei 192A, Str. Gheorghe Polizu 56, Str. Baicului 51, Str. Horei 26/ B-dul Ferdinand 65-67, Str. Docenților 6, B-dul Aviatorilor 58, Str. Dumitru Sergiu 2-10, Șos. Kiseleff 39, B-dul Mărășești 2-2A, Calea Dorobanților 5-7, Calea Moșilor 60, Calea Văcărești 327-331, Str. Acțiunii 2-4/ Drumul Bercenarului 1.

Principalele nereguli găsite de Comisia de urbanism la acestea sunt:

• Prezenţa, aproape generalizată, a unor propuneri de ansambluri de locuit. În special pentru cazul terenurilor cu suprafețe semnificative, documentațiile de urbanism evită introducerea unor funcțiuni complementare locuirii, rezultând zone monofuncționale care vor genera probleme semnificative orașului.
• În multe cazuri, inițiatorul documentației dorește sporirea indicelui CUT într-un procent de 20%, variantă pe care art. 32, alin. (10) o permite, cu precizarea însă, ca această transformare să nu modifice caracterul zonei; ori de cele mai multe ori această transformare, uneori radicală, este trecută cu vederea.
• O practică în sensul creșterii densității vizează schimbarea unității teritoriale de referință (UTR), fiind vizate zonele mixte, unde este permisă construirea în parametri mai mari comparativ cu zonele de locuințe, atât în PUG cât şi în acte normative de ordin superior. Sub umbrela „mixității funcționale”, o idee agreabilă de altfel la nivelul unui discurs general, se propun locuințe colective și servicii/spații comerciale, fără a fi luate în considerare alte funcțiuni absolut necesare într-o astfel de zonă. De asemenea, nu este precizat raportul între locuințe și servicii/spațiile comerciale, rezultând o aglomerare excesivă a zonei cu consecințe negative asupra vecinătăților și a celor care vor locui/lucra în aceste ansambluri.
• Zonele de locuire nouă, în general periferică, încadrate în UTR „mixte”, ajung la densităţi care nu sunt tolerabile pentru o calitate minimală a vieţii şi care nu se respectă prevederile Legii nr. 24/2007, a spaţiilor verzi, unde se stabilesc suprafeţe plantate generoase pentru ansamblurile de locuinţe.
• În zona centrală a oraşului, dezvoltările urmăresc construirea cu cât mai multe niveluri, indiferent care sunt caracteristicile ţesutului urban istoric, profitând de reglementările laxe ale PUZ Zone construite protejate şi eludând acele reguli care sunt constrângătoare.
• În majoritatea cazurilor, gabaritele propuse sunt în total dezacord cu țesutul urban învecinat, propunând soluţii standardizate sau strict dependente de opțiunile proiectanţilor/beneficiarilor.
• Majoritatea proiectelor se raportează permanent la distanțe minime față de limitele laterale ale parcelelor vecine, cele mai frecvente soluții optând pentru retrageri de 3-5 m. Formulele curente,scrise în regulamentele de urbanism, care menționează retrageri raportate la jumătate din înălțimea noii construcții sunt evitate sistematic prin documentațiile propuse, rezultând situații improprii locuirii celor care vor ocupa clădirea construită, dar și vecinilor acestora.
• Înălțimile noilor construcții se înscriu în aceeași direcție de creștere a suprafețelor construite, raportarea la vecinătățile imediate nefiind luată în considerare, deși regulamentele de urbanism aplicabile (PUG, PUZ-ZCP) menționează că noile construcții nu ar trebui să depășească cu mai mult de 3 m înălțimea clădirilor învecinate, o precizare care configurează condiții echivalente pentru parcele cu dezvoltare similară. În multe cazuri, creșterea de nivel depășește cu două trei, sau mai multe niveluri cota clădirilor din apropiere.
• În unele cazuri, noile reguli impuse prin documentațiile de urbanism analizate generează probleme reale parcelelor vecine, conducând până la imposibilitatea construirii acestora sau a construirii în parametri net inferiori celor inițiali, conturându-se astfel deservicii majore aduse proprietarilor respectivi.
• În cele mai multe situații, au fost observate suprafețe insuficiente ale spațiilor verzi, deși precizările cuprinse în documentațiile eliberate de Agenția pentru Protecția Mediului București subliniază obligativitatea existenței a unei suprafețe de 20% (din totalul suprafeței terenului) amenajate la sol și de 10% amenajat peste subsol. Soluția propusă nu preciza în limite clare poziția zonelor verzi, iar analiza de detaliu a membrilor comisiei a indicat imposibilitatea îndeplinirii condițiilor indicate.
• Avizul de oportunitate nu precizează acţiunile impuse de primărie pentru respectarea interesului public, din perspectiva negocierii interesului public cu cel privat, în limitele stabilite prin Legea nr. 350/2001;
• Nerespectarea condițiilor cuprinse în avizul de oportunitate de către proiectanţi și anularea/eludarea acestora prin emiterea avizului preliminar se constată în numeroase cazuri.
• Se constată deseori nerespectarea condițiilor cuprinse în avizul preliminar și anularea/eludarea acestora prin emiterea avizului final;
• Lacune în sistemul de consultare publică – neconcordanţe majore faţă de cadrul legislativ în vigoare (în special, lipsa însuşirii de către CGMB a Raportului consultării, care trebuie apoi trimis proiectantului şi substituirea controlului CGMB unui control ad-hoc al proiectantului. Consecinţa este neluarea în seamă, în mod sistematic, a observaţiilor publicului şi, în special, a vecinilor şi persoanelor direct interesate.

Bogdan Suditu, președintele Comisiei de urbanism, prezent la conferința de presă, a declarat că acest raport nu are o valoare juridică și nu este un document de respingere a documentațiilor de urbanism, pe baza acestei analize însă primarul general își va fundamenta punctul de vedere.

Cele mai controversate proiecte imobiliare

Pache Protopopescu 33-35 – bloc de 6 etaje în locul unei case neoromânești demolate în 2020

Plan Urbanistic Zonal care prevede construirea unui ansamblu de locuințe colective, servicii, birouri cu blocuri de până la 6 etaje pe teren (două subsoluri, parter, 4etaje – etajele 5 și 6 retrase), înălțime 25 m. Beneficiar este Rocon Grup SRL, iar proiectant URBE 2000, arhitect Constantin Enache.

Potrivit regulamentului zonei protejate, înălțimea maxim admisă este 19 m.

După demolare:

Pe teren se afla o casă neoromânească superbă, care a fost pusă la pământ în 2020. Primăria Capitalei, condusă de Gabriela Firea, a dat autorizație de demolare în 3 aprilie 2020, în perioada în care oamenii stăteau izolați în case din cauza pandemiei, potrivit informațiilor afișate pe site-ul Primăriei Capitalei.

Citește aici toată povestea.

Calea Victoriei 192 A – un bloc de 6 etaje între 6 clădiri monument istoric

Proiectul imobiliar avizat prevede construirea unui bloc cu 3 subsoluri, parter și 6 etaje pe Calea Victoriei 192 A, între 6 clădiri monument istoric. Înălțimea maxim admisă în zonă este de 16 m, iar blocul avizat de administrația Firea are o înălțime de 26,5 m.

Avizul de urbanism a fost dat de fostul arhitect șef Ștefan Dumitrașcu pe 1 octombrie 2020, practic după alegeri, iar referatul de aprobare a fost semnat de Gabriela Firea pe 6 octombrie.

Inițiatorul proiectului este District Development SRL, iar proiectant Western Outdoor.

Acum proiectul se află în dezbatere publică până pe 19 noiembrie, apoi trebuie supus aprobării Consiliului General.

Bloc de 6 etaje pe strada Doamnei 7-9-11

Planul Urbanistic Zonal prevede construirea unui bloc cu înălțimea de până la 6 etaje (32m) vizavi de Banca Națională, la intersecția străzilor Doamnei și Academiei, pe strada Doamnei 7-9-11. Imobilul ar urma să fie construit pe terenul liber unde acum se află o parcare, dar și pe spațiul lăsat liber după demolarea imobilelor alăturate, care adăposteau „Cafeneaua liberală” și „Terasa Doamnei”/fostul cinema Doina, din care se păstrează fațada.

Potrivit planșelor de pe site-ul Primăriei Capitalei, imobilul nou va fi construit între clădirea de pe strada Academiei nr. 2, care are o inălțime de circa 20 m și fostul Palat al Bursei, care are o înălțime de circa 29 m, fiind cu un etaj mai înalt decât aceste, etajul însă este retras. Fostul cinematograf Doina a fost declasat parțial, iar din el se va păstra fațada.

În total, terenul are o suprafață de circa 5000 mp, iar indicatorii urbanistici avizați sunt: POT 80% și CUT 4. Beneficiarul proiectului este Conta Investment, iar proiectant Enterprise Architecture&Design.

Bloc de 4 etaje pe Șoseaua Kiseleff 39

Proiectul imobiliar propune construirea unui bloc de 4 etaje, în locul casei interbelice demolate în 2010, în baza unei autorizații emise ilegal de fostul primar Sorin Oprescu. Instanța a anulat autorizația în 2012, la cererea Asociației Salvați Bucureștiul, dar casa era deja demolată.

Avizul de urbanism pentru proiectul imobiliar a fost dat pe 29 septembrie de arhitectul șef Ștefan Dumitrașcu. Inițiatorul proiectului este Business Management System, iar proiectant MT Spacetime.

Șoseaua Kiseleff este zonă protejată, în jurul terenului pe care ar urma să se construiască blocul fiind mai multe clădiri monument istoric, vile superbe construite în urmă cu circa 100 de ani.

Calea Moșilor 60 – un bloc de 4 etaje

Proiectul imobiliar avizat de administrația Firea prevede construirea unui bloc de 4 etaje pe Calea Moșilor 60, înălțimea maximă fiind de 16,6 m. Terenul se află în zona protejată Calea Moșilor, înălțimea maxim admisă fiind de 13 m.

Avizul de urbanism a fost semnat de arhitectul șef Ștefan Dumitrașcu pe 29 septembrie 2020, după alegeri. Inițiatorul proiectului este Laser Mania, iar proiectant CPCP Studio.

Bloc de 4 etaje pe strada Docenților

Avizul de urbanism a fost semnat de arhitectul șef Ștefan Dumitrașcu pe 30 septembrie 2020. Inițiatorul proiectului este Engage Investments, iar proiectant KXL Studio. Terenul se află în zona protejată Parcelarea Jianu, iar înălțimea maxim admisă este de 13 m.

Avizul de urbanism a fost dat pe 30 septembrie 2020.

Blocuri de 11 etaje pe bd. Mărășești 2

Planul urbanistic prevede construirea unui ansamblu de blocuri cu înălțimi cuprinse între 4 și 11 etaje pe bd. Mărășești nr. 2, lângă Parcul Carol. O parte din teren este zonă protejată, pe bd. Mărășești fiind mai multe clădiri construite în urmă cu peste 100 de ani.

Avizul de urbanism pentru proiect a fost semnat de arhitectul șef Ștefan Dumitrașcu pe 22 septembrie 2020. Inițiatorul proiectului este Dib Com Inter, iar proiectant Western Outdoor.

Bd. Ferdinand 65-67 – bloc de 6 etaje

Aici proprietarii doresc să construiască un bloc de locuințe cu subsol, parter și 6 etaje, pe terenul în suprafață de nici 400 m. Blocul va avea o înălțime de 24 m. Planul Urbanistic Zonal a primit aviz de urbanism pe 23 iulie 2020.

Pe site-ul Primăriei, la dezbaterea publică, vecinii cer Primăriei Capitalei să nu fie aprobat proiectul.

”Este scandalos cum se transformă zona protejată 7 Ferdinand într-o mică Pipera!! Nu dorim acest PUZ derogatoriu, nu dorim să înalte acest bloc la 24 m, nu dorim să fie spații verzi atât de puține. Pe terenul de la Ferdinand nr 72, 74 A, 76, 78 s-a mai aprobat un PUZ scandalos în ciuda sesizărilor noastre, PUZ pe care îl vom atacă în instanța. Mai încolo pe str Pictor Ion Andreescu se înalta iarăși un bloculeț pentru că s-a demolat o altă vila. Ne-am săturat, va rugăm să încetați cu aceste PUZ-uri derogatorii aprobate de fostul arhitect șef care și-a bătut joc de locuitorii Bucureștiului. În orice oraș normal, dacă există o clădire pe colț un pic mai înalta asta nu înseamnă că trebuie mutilată zona și îndesate peste tot clădiri și mai înalte sau la fel de înalte cât cea de pe colț. Va rugăm să țineți seama de caracterul zonei și interesele oamenilor”, a scris Asociația proprietari Ion Andreescu nr. 1.

Bulevardul Ferdinand este unul dintre cele mai frumoase din București, cu case construite în urmă cu peste 100 de ani, copaci pe margine și spații verzi, fiind reprezentativ pentru ”orașul burghez”. Pe lângă faptul că foarte multe case de aici sunt lăsate în paragină, iar arborii vechi de pe margine au fost mutilați de toaletările succesive, bulevardul este în pericol de a-și pierde identitatea din cauza proiectelor imobiliare de acest gen aprobate/aflate în curs de aprobare.

Aviatorilor 58 – bloc de 4 etaje pentru Sorin Crețeanu

Proiectul imobiliar avizat de Primăria Capitalei prevede construirea unui bloc de 4 etaje pe bd. Aviatorilor 58. Avizul de urbanism a fost semnat de arhitectul șef, Ștefan Dumitrașcu, pe 8 octombrie 2020. Bulevardul Aviatorilor este zonă protejată, iar înălțimea maxim admisă este de 16 m.

Beneficiarii proiectului sunt Sorin Crețeanu, Simona Crețeanu și Aviatorilor 58 Proiect. Proiectant: Ante.ARH.