Analiză sociologică. De ce Olanda este tot mai atractivă pentru români?

De ce migrația spre Olanda este tema de interes, aici? Nici nu a fost și nici nu este una dintre principalele atracții pentru emigrarea românească (Sandu, 2024a). În cel mai important câmp de emigrare de la județe de origine la țări de destinație, Olanda apare în grupare împreună cu Marea Britanie, Belgia, Italia și Grecia. Ipoteza pe care am reținut-o din analiza respectivă este că românii care au lucrat inițial în sudul Europei, în țări precum Italia și Grecia, au învățat de la localnici că este bine să mergi să lucrezi în nordul Europei pentru că acolo și salariile, și condițiile de viață sunt mai bune. Deși ipoteza este atractivă, argumentele empirice sunt insuficiente. În sensul acestor argumente intenționăm să desfășurăm analiza de față. Analiza pe care o propunem în continuare încearcă o contextualizare mai puternică a temei. Punctul de pornire este schimbarea întrebării de cercetare. Nu ne mai interesează în principal destinațiile de maximă atracție a migranților din România ci destinațiile unde s-au înregistrat cele mai importante creșteri numerice ale imigranților de cetățenie română. Este Olanda o astfel de destinație? Da, și vom vedea imediat detalii.

Contextul european ale atracției migratorii

Într-adevăr, creșterea stocului de emigranți români în Olanda a fost foarte mare, de aproape patru ori a sporit acest stoc, în intervalul 2015-2023 (tabelul 1). Numai Islanda, dintre țările uropene pentru care am dispus de date, a înregistrat o creștere mai puternică de imigranți români. Creșteri similare, dar mai mici, de stoc de imigranți români, s-au mai înregistrat în Germania și Marea Britanie, țări de imigrare puternic dezvoltate, și în Letonia și Finlanda, țări mici din nordul Europei. Noile date europene confirmă ipoteza anterioară a înscrierii migrației din România spre Olanda în trendul general de creștere a migrației Sud-Nord. Cel puțin în ceea ce îi privește pe emigranții români. În Sudul Europei, în țări precum Italia, Spania, Grecia și Portugalia, imigrarea românească este în declin accentuat, iar în Nordul (Suedia, Danemarca, Norvegia) și în Vestul Europei (Germania, Marea Britanie, Austria, Elveția și Belgia), în creștere (Tabel 1). Este suficient ca o țară, precum Cehia, spre exemplu, să fie apropiată de țări cu putere mare de dezvoltare pentru a deveni atractivă românilor. Nu știm dacă această sporire a stocului de români în Vestul și Nordul Europei a avut loc prin emigrare direct din România sau direct din țările sudice ale continentului unde au lucrat români. Cert este că numărul de cetățeni români din sudul continentului s-a redus considerabil.

Table 1. Romanian citizens by country of immigration, by year

Rolul educației

Nu avem date pentru a estima direct cât din sporul de atracție olandeză pentru migranții din România a fost legat de educație. Știm însă că NUFFIC (Organizația Olandeză pentru Internaționalizarea Educației) preciza faptul că, funcție de numărul de studenți în Olanda, România a trecut de pe locul 27 în 2006, pe locul trei în 2023, cu cei 7420 studenți pe care îi avea în Olanda (https://www.nuffic.nl/en/subjects/facts-and-figures/top-10-countries-of-origin-over-time). Numărul tot mai mare de studenți români care învață în universități de top din Olanda a contribuit la creșterea numărului de români care au rămas la lucru în țara unde au studiat. În plus, același factor a putut contribui la o rețea mai densă de rețele sociale între românii de acolo și cei din țară. Pe această cale s-a dezvoltat tot mai mult o cultură a migrației românilor spre Olanda.

Rolul educației în migrația românilor spre Olanda poate fi estimat, indirect, și din altă perspectivă, cea a votului la europarlamentarele din iunie 2024. Ponderea voturilor pro-REPER (Reînnoim proiectul European al României) a fost maximă (20%) în cadrul votanților români din Olanda, în condițiile în care pe total votanți din străinătate, la europarlamentarele din 2024, ponderea respectivă a fost de numai 10%. Interpretăm votul din Olanda ca fiind semnificativ pentru nivelul ridicat de stoc de educație la votanții români de acolo. Nu știm care a fost structura educațională a celor care au optat pentru un partid sau altul la europarlamentarele la care au participat românii în Olanda în 2024. Știm însă că în România, la aceleași alegeri, ponderea votanților cu studii superioare din total votanți pentru partidul REPER a fost de aproximativ 84%, mult mai mare decât în cazul oricăror partide politice care au obținut scoruri electorale mai bune. În baza acestei informații avansăm ipoteza că scorul mare pro-REPER în Olanda a fost obținut și datorită participării sporite la vot a celor cu studii superioare[1].

Câmpuri de emigrare care favorizează plecările în Olanda

Cu datele la nivel de județ-mediu rezidențial am calculat ratele de emigrare pentru cei plecați de mai puțin de un an în străinătate. Pornind de la acest date am urmărit să vedem care sunt câmpurile de migrație județ-mediu rezidențial-țară de destinație care stimulează la modul semnificativ statistic plecările de scurtă durată spre Olanda. Cu această abordare am aflat că emigrarea spre Olanda este asociată pozitiv cu emigrarea spre Norvegia, Germania, Belgia, Cehia, și Grecia. Altfel spus, pare să existe o cultură favorabilă emigrării spre Olanda în special în județele care au emigrare puternică și spre țările anterior mențioate. Din aceeași abordare (de regresie multiplă, neprezentată aici) aflăm și că plecările spre Olanda se fac în special din urban și din județe extracarpatice. – Citeste restul articolului pe Contributors.ro