Cîțu spune că românii nu se vaccinează pentru că sunt analfabeți funcțional: „Am văzut o corelație care nu ne face cinste între scorul PISA și rata de vaccinare” / Datele însă îl contrazic

​​Florin Cîțu a mai găsit un responsabil pentru eșecul campaniei de vaccinare: analfabeții funcțional. Premierul a declarat, miercuri, că a văzut „o corelație care nu ne face cinste între scorul PISA și rata de vaccinare”, adăugând că aici „ar trebui să facem o analiză”.

„Am văzut câteva studii în această perioadă și o corelație care nu ne face cinste între scorul de la testul PISA și rata de vaccinare. Sunt mai multe studii și aici ar trebui să facem o analiză și să vedem după aceea ce putem să facem”, a declarat Florin Cîțu.

Teoria a fost prezentată la finalul lui august și de fostul ministru al Sănătății, Ioana Mihăilă, care a declarat că un posibil factor pentru care românii nu se vaccinează poate fi reprezentat de rezultatele slabe la testările PISA. „Acele cifre ale testelor PISA care ne arată că 43% dintre copiii de clasa a VIII-a nu stăpânesc bine științele, de exemplu, sunt lucruri care ne arată că ceva grav se petrece în societate”, a spus ea.

În această logică, însă rata de vaccinare ar fi trebuit să fie de 57%, aproape dublu decât este în prezent. Potrivit ultimelor date oficiale, rata de vaccinare la persoane eligibile, adică 12+, este de 32%.

Ce înseamnă rezultatele PISA la științe

Potrivit ultimei evaluări, aproximativ 56% dintre elevii români s-au situat la nivelul 2 de competență sau la un nivel superior acestuia, ceea ce înseamnă că recunosc explicația corectă a unui fenomen științific familiar și pot utiliza cunoștințele lor pentru a evalua dacă anumite date pot fundamenta o anumită concluzie.

Aproximativ 1% dintre elevi au obținut performanțe foarte bune (nivelul 5 sau 6) la științe – pot aplica în mod autonom și creativ cunoștințele lor din domeniul științelor într-o varietate de situații, inclusiv în situații nefamiliare.

Ce știu și ce pot face elevii români în ceea ce privește citirea/ lectura?

59,2% dintre elevi s-au situat cel puțin la nivelul 2 de competență, ceea ce înseamnă că pot înțelege un text de lungime medie, pot extrage ideea principală, pot căuta informații pe baza unor criterii, altfel spus, pot construi semnificații pe baza a ceea ce citesc (pot învăța pe baza lecturii).

Aproximativ 1% dintre elevi au obținut performanțe foarte bune (nivelul 5 sau 6) – pot înțelege texte lungi, pot utiliza concepte abstracte, pot face diferența dintre fapte și opinii.

Ce știu și ce pot face elevii români la matematică?

53,4% dintre elevi s-au situat la nivelul 2 de competență sau la un nivel superior acestuia, ceea ce înseamnă că pot recunoaște și interpreta fără sprijin cum poate fi reprezentată matematic o situație simplă (de exemplu, compararea distanței pe două rute alternative sau exprimarea prețului unui produs în diferite monede). În medie, în țările membre OECD, ponderea elevilor aflați la nivelul 2 sau la un nivel superior al competențelor matematice a fost de 76%.

Aproximativ 3% dintre elevi au obținut performanțe foarte bune (nivelul 5 sau 6) la matematică – pot modela situații matematice complexe, pot selecta, compara și aprecia strategii adecvate de rezolvare a unor probleme.