Ce să faci ca să scapi mai repede de o răceală. 13 sfaturi ușor de pus în practică

Răceala obișnuită urmează un curs previzibil, cu simptome care durează, în general, între șapte și zece zile, iar uneori până la două săptămâni. În timpul acestei perioade, organismul are nevoie de timp și odihnă pentru a se vindeca, dar există multe tratamente care pot ameliora simptomele și pot grăbi recuperarea. Le detaliem.

O răceală tipică parcurge, de obicei, patru etape:

• Incubația: intervalul de timp între expunerea la virusul răcelii și apariția simptomelor se numește perioada de incubație și durează, de obicei, între una și trei zile;
• Simptomele timpurii: primele simptome ale răcelii pot include secreții nazale, strănut sau o senzație de iritație în gât; această etapă durează una sau două zile;
• Faza acută: în această etapă, simptomele sunt cele mai intense și pot include congestie nazală, tuse, dureri musculare, secreții nazale și post-nazale. Această fază durează, de obicei, între două și trei zile;
• Recuperarea: simptomele răcelii încep să se amelioreze din ziua a șaptea. Unele persoane se recuperează complet în decurs de șapte până la zece zile, însă altele se pot confrunta cu tusea persistentă până la două săptămâni și chiar mai mult.

Deși odihna și timpul sunt esențiale pentru ca organismul să învingă răceala, există numeroase remedii naturale și medicamente fără prescripție medicală care pot atenua simptomele și grăbi vindecarea.

1. Somnul

Când te simți obosit și slăbit, este important să îți asculți corpul și să pui pe primul loc odihna. Somnul reprezintă unul dintre cele mai eficiente moduri prin care îți poți ajuta organismul să se refacă. În timpul somnului, sistemul imunitar produce citokine, un tip de celule care luptă activ împotriva virusurilor, inclusiv a celor responsabile pentru răceli, potrivit studiilor. Pentru a reduce congestia, evită să stai complet întins, ci încearcă să ții capul mai sus pe o pernă înaltă. 

2. Hidratarea

Consumul de lichide clare, cum ar fi apa, supa de pui sau apa caldă cu lămâie, ajută la fluidizarea mucusului din sinusuri, făcându-l mai ușor de eliminat. Ceaiurile calde din plante pot calma tusea persistentă, iar cuburile de gheață ținute în gură pot ameliora durerea în gât.

Deși deshidratarea nu reprezintă o problemă frecventă în timpul răcelilor, s-a demonstrat că un aport crescut de lichide poate preveni agravarea simptomelor precum oboseala sau durerile de cap.

3. Vitamina C

Vitamina C este probabil unul dintre cele mai cunoscute suplimente atunci când vine vorba de prevenirea și tratarea răcelii. Studiile arată însă că această vitamină nu previne efectiv răceala, în mod direct. National Institutes of Health, din SUA, subliniază că administrarea vitaminei C poate reduce durata răcelii, dar pentru a beneficia de acest efect, este nevoie să o consumi regulat înainte de apariția simptomelor, nu după ce te-ai îmbolnăvit. Doza recomandată este de aproximativ 200 mg pe zi.

Consumul zilnic de fructe și legume bogate în vitamina C, cum ar fi portocalele, kiwi sau ardeii grași, poate ajuta la menținerea unui sistem imunitar puternic. Totuși, este important de reținut că dozele mari de vitamina C (până la 2000 mg pe zi) pot provoca reacții adverse, cum ar fi diaree sau disconfort abdominal.

4. Vitamina D

Răceala este mai frecventă în lunile de toamnă și iarnă, când expunerea la soare este redusă, iar nivelul de vitamina D scade. Suplimentarea cu acest nutrient susține vindecarea și reduce severitatea simptomelor răcelii.

Un studiu care a examinat efectele vitaminei D asupra răcelii, a demonstrat că administrarea zilnică a 1000 UI de vitamina D, timp de patru săptămâni, urmată de 400 UI zilnic timp de opt săptămâni, a dus la o reducere cu 15% a severității simptomelor și o scădere cu 36% a duratei răcelii.

5. Zinc

Zincul este unul dintre cele mai studiate suplimente pentru răceală. Deși cercetările au avut rezultate mixte, un studiu din 2017 a demonstrat că zincul poate reduce durata răcelii cu aproximativ 33%. Acest lucru înseamnă că răceala poate dura cu două-trei zile mai puțin dacă începi să iei suplimente cu zinc de la primele simptome.

Totuși, dozele utilizate în aceste studii sunt mult mai mari decât cele recomandate zilnic, variind între 80 și 92 mg pe zi. Dozele mari nu sunt periculoase pentru majoritatea oamenilor, dar pot interacționa cu alte medicamente, cum ar fi antibioticele sau diureticele, afectând eficiența acestora. De aceea, este recomandat să ceri sfatul medicului înainte de a începe o astfel de suplimentare pe termen lung.

Zincul este disponibil sub formă de pastile, tablete sau siropuri și poate fi administrat imediat ce apar primele simptome. În plus, zincul pe lângă faptul că reduce durata răcelii, poate ameliora și severitatea simptomelor, cum ar fi congestia nazală și tusea.

6. Mierea de albine

Mierea de albine are proprietăți antivirale și antibacteriene și poate ajuta la subțierea mucusului, calmând astfel durerea în gât și reducând tusea. Cercetările au scos la iveală că mierea poate fi chiar mai eficientă decât siropurile de tuse din farmacii. Dacă tusea îți perturbă somnul, încearcă să adaugi o linguriță de miere într-o ceașcă de ceai din plante sau apă caldă pentru un efect calmant.

7. Echinacea

Echinacea este o plantă folosită de secole pentru întărirea sistemului imunitar și prevenirea infecțiilor respiratorii, inclusiv răceala. În prezent, cercetările asupra eficacității echinaceei pentru prevenirea răcelilor sunt mixte, dar un studiu din 2019 a scos la iveală că poate reduce ușor riscul de a dezvolta o răceală. Cu toate acestea, beneficiile sunt modeste, iar efectele pot varia în funcție de compoziția specifică a plantelor utilizate, care la rândul lor depind de solul și mediul în care au fost crescute.

Echinacea este disponibilă sub diverse forme, inclusiv ceaiuri, tablete și tincturi. Unele persoane au raportat reacții adverse precum greață sau diaree după utilizarea acestei plante, așa că este bine să fii precaut, mai ales dacă iei și alte medicamente. În general, echinacea poate fi o soluție de susținere a imunității, dar nu reprezintă o soluție garantată pentru tratarea răcelii.

8. Sfecla roșie

Sfecla roșie, cunoscută mai ales pentru beneficiile sale pentru sănătatea cardiovasculară, poate fi utilă și în reducerea simptomelor răcelii. Potrivit unui studiu din 2019, studenții care au băut suc de sfeclă roșie în timpul unei perioade de stres intens, cum ar fi sesiunile de examene, au avut simptome de răceală mai puțin severe decât cei care nu au consumat acest suc.

Sfecla este bogată în nitrați, care cresc producția de oxid nitric în organism, un compus ce poate proteja împotriva infecțiilor respiratorii. Acest efect este deosebit de benefic pentru persoanele care suferă de afecțiuni respiratorii cronice, cum ar fi astmul. Totuși, consumul excesiv de sfeclă trebuie evitat de către persoanele predispuse la dezvoltarea pietrelor la rinichi, din cauza conținutului de oxalați.

9. Gargara cu apă sărată

Gargara cu apă sărată este o metodă simplă pentru a calma temporar durerea în gât. Apa sărată ajută la descompunerea mucusului din partea din spate a gâtului și reduce inflamația, ameliorând astfel durerea în gât.

Pentru a face gargară cu apă sărată, adaugă o jumătate de linguriță de sare de mare sau sare de masă în 240 ml de apă caldă și amestecă până când sarea se dizolvă complet. Fă gargară până la 30 de secunde și apoi scuipă soluția. Poți repeta acest proces de mai multe ori pe zi.

10. Comprese calde

Compresele calde aplicate pe față pot ameliora rapid presiunea și durerea cauzate de congestia sinusală. Pentru a pregăti o compresă caldă, înmoaie un prosop în apă caldă, stoarce-l bine pentru a elimina excesul de lichid și așază-l pe nas, frunte și obraji timp de câteva minute. Căldura stimulează circulația sângelui în acea zonă, reducând presiunea și senzația de disconfort.

11. Alimente care întăresc sistemul imunitar

Alimentele bogate în antioxidanți au proprietăți antiinflamatorii, pot scurta durata răcelii și pot reduce severitatea simptomelor. Printre aceste alimente se numără:

• fructele bogate în vitamina C, precum kiwi și citricele (portocale, grapefruit);
• fructele de pădure (căpșuni, afine);
• legumele verzi (spanac, broccoli, kale);
• semințele și nucile (semințe de in, nuci);
• alimentele bogate în fibre, cum ar fi fasolea neagră, mazărea și năutul.

12. Folosirea unui umidificator

Nivelul de umiditate scade, în timpul sezonului rece, iar umidificatoarele sunt deosebit de utile în această perioadă. Aerul uscat irită căile respiratorii și înrăutățește simptomele răcelii, cum ar fi congestia, tusea și durerile în gât. Folosirea unui umidificator de cameră menține căile respiratorii hidratate, ajutând la ameliorarea durerilor în gât și la reducerea tusei. Umiditatea optimă în locuință ar trebui să fie între 40% și 60%. Acest interval este considerat confortabil pentru majoritatea oamenilor și contribuie la menținerea sănătății, prevenind uscarea pielii și iritația căilor respiratorii. De asemenea, această umiditate ajută la reducerea riscului de proliferare a bacteriilor, mucegaiului și acarienilor, care pot apărea dacă umiditatea este prea ridicată.

E important să cureți umidificatorul înainte de fiecare utilizare, pentru a evita acumularea de bacterii, mucegai și spori care ar putea afecta calitatea aerului.

13. Medicamente fără prescripție medicală

Deși nu vor scurta durata răcelii, medicamentele fără prescripție medicală pot ajuta la gestionarea simptomelor și ameliora disconfortul.

• Pastile pentru gât: conțin anestezice locale care ameliorează temporar durerile în gât prin amorțirea zonei afectate;
• Spray-uri pentru gât: conțin substanțe calmante sau anestezice și sunt pulverizate direct pe zona iritată pentru o acțiune rapidă;
• Pastile pentru tuse: conțin ingrediente antitusive, precum mentolul, care calmează temporar tusea și răcoresc gâtul;
• Spray-uri nazale saline: soluțiile saline ajută la subțierea mucusului și la ameliorarea congestiei nazale;
• Antihistaminice: folosite, în principal pentru alergii, pot ameliora simptomele răcelii, cum ar fi rinoreea și strănutul;
• Analgezice (ibuprofen, acetaminofen): ajută la reducerea febrei, durerilor de cap și a durerilor musculare asociate.

Când e cazul să mergi la medic

Deși majoritatea răcelilor sunt inofensive și se vindecă de la sine, există anumite situații când vizita la medic e neapărat necesară, cum ar fi cele în care te confrunți cu:

• Dificultăți de respirație,
• Deshidratare,
• Simptome care durează mai mult de zece zile,
• Simptome care se înrăutățesc sau se ameliorează și apoi revin,
• Febră care persistă mai mult de patru zile,
• Afecțiuni preexistente (cum ar fi astmul) care se agravează.

Tratamente pentru răceală de evitat

Există anumite tratamente care nu au niciun efect asupra răcelilor simple, iar altele sunt nesigure. Printre tratamentele de evitat se numără:

• Antibioticele: sunt eficiente doar împotriva infecțiilor bacteriene și nu funcționează în tratarea virusurilor care provoacă răceală. Administrarea antibioticelor în cazul răcelilor nu va accelera recuperarea și poate contribui la apariția rezistenței bacteriene, o problemă de sănătate tot mai gravă, la nivel mondial;
• Medicamentele fără prescripție medicală care conțin fenilefrină: sunt ineficiente în tratarea congestiei nazale și nu funcționează mai bine decât un placebo, conform Administrației pentru Alimente și Medicamente din SUA (FDA);
• Spray-urile nazale decongestionante: pot provoca congestie de revenire, înrăutățind simptomele după ce încetezi să le mai folosești;
• Uleiurile esențiale: deși sunt considerate sigure pentru utilizare în difuzoare sau vaporizatoare pentru aromaterapie, uleiurile esențiale aplicate direct pe piele pot provoca iritații. În plus, unele uleiuri esențiale pot fi toxice dacă sunt ingerate, așa că trebuie utilizate cu mare precauție.

Sursa foto: Dreamstime.com