Impozitarea multinaționalelor: Economia irlandeză poate supraviețui reformei OECD, spun experții / 10 companii au dat 51% din impozitul pe profit

Având în vedere reforma fiscală globală ce privește în special impozitarea multinaționalelor cu o cotă de cel puțin 15%, Irlanda și rata sa redusă de impozitare au mult de pierdut pe hârtie. Dar, în realitate, ar putea ajunge să suporte acest lucru, potrivit experților intervievați de AFP.

Joi, 130 de țări au fost de acord să impoziteze multinaționalele mai bine, inclusiv o rată minimă de impozitare „de cel puțin 15%”. Irlanda nu a semnat acest text încheiat la OECD (Organizația pentru Dezvoltare și Cooperare Economică), afirmând în același timp că vrea „să-l susțină în general”.

Potrivit OECD, acest acord va genera resurse fiscale suplimentare de 150 miliarde dolari în întreaga lume, va adapta sistemul fiscal la economia modernă și va sprijini finanțele publice afectate de criza coronavirusului.

Cu toate acestea, Irlanda practică din 2003 un impozit de 12,5%, foarte scăzut în comparație cu alte țări europene, ceea ce i-a permis să găzduiască sediul european al unei serii întregi de companii americane, giganți ai tehnologiei și farmacie, ale căror profituri au explodat în timpul pandemiei.

Model economic „mai durabil” pentru Irlanda

În ochii unor analiști, economia irlandeză este prea dependentă de multinaționale precum Facebook, Apple sau Google.

Doar zece companii au reprezentat 51% din veniturile din impozitul pe profit în Irlanda anul trecut.

Trezoreria irlandeză se așteaptă să piardă două miliarde de euro pe an începând cu 2025 dacă impozitul minim al OECD va ​​intra în vigoare.

Potrivit cercetătorilor de la Oxford Economics, acordul de la OECD ar face din Irlanda unul dintre cele mai îndatorate state din Europa, în timp ce se confruntă deja cu dificultățile care decurg din retragerea vecinului său britanic din „Uniunea Europeană”.

Cu toate acestea, dacă considerăm că inclusiv paradisurile fiscale precum Insulele Cayman au semnat acordul, Dublin știe că „este doar o chestiune de timp”, crede profesorul de economie Lucie Gadenne, de la Universitatea din Warwick, intervievat de AFP.

Scutirea favorabilă a serviciilor financiare din Marea Britanie sugerează că Irlanda ar putea obține propriile concesii.

„Irlanda încearcă să-și maximizeze puterea de negociere prin menținerea și presiunea asupra discuțiilor la nivel european”, a spus Gadenne.

Dacă „modelul său de paradis fiscal (…) a servit-o bine, ”țara” ar putea avea nevoie să treacă la un model economic mai durabil”, adaugă ea.

Temeri exagerate. De ce companiile nu vor părăsi așa ușor Irlanda

Potrivit lui John FitzGerald de la Trinity College Dublin, fost membru al Băncii Centrale Irlandeze, temerile irlandeze sunt exagerate.

„Nu văd niciun motiv să nu-l adopt dacă Statele Unite îl pun în aplicare”, a spus el, amintind că președintele american Joe Biden trebuie să-i convingă pe republicanii recalcitranți din Congres.

Potrivit acestuia, „nicio companie nu ar face mai bine părăsind Irlanda, dacă rata de 15% se aplică peste tot, deci s-ar putea să rămâneți în Irlanda și să plătiți”. Și „dacă Statele Unite aplică regulile, Irlanda ar putea ajunge la venituri mai mari”.

Rata impozitului pe profit este doar unul dintre factorii care explică atractivitatea Irlandei pentru investitorii străini: în plus, există o populație educată, de limbă engleză și o infrastructură solidă.

„Locurile de muncă ar rămâne aici pentru că există competențe, investiții de capital, capital fizic, nu se pot mișca ușor”, adaugă John FitzGerald, care spune că nu vede „implicații pe termen lung pentru modelul irlandez de dezvoltare economică”.

Participanții la negocieri au termen până în octombrie pentru a „finaliza lucrările tehnice” și pentru a pregăti „un plan de implementare eficient în 2023”.

„Doar odată ce avem detaliile tehnice putem evalua impactul” pentru Irlanda, a declarat Emer Mulligan, profesor de finanțe la J.E. Cairnes School of Business and Economics.

Noua distribuție a drepturilor de impozitare. Pilonul 1: Taxa să nu mai fie plătită doar acolo unde compania își are sediul

Denumită „Pilonul 1” în cadrul negocierilor, această componentă constă în realocarea unei cote din impozitul pe profit plătit de multinaționale către așa-numitele țări „de piață”, adică cele în care își desfășoară efectiv activitățile.

• Prin urmare, taxa nu va mai fi datorată doar acolo unde își are sediul, o adevărată revoluție în domeniul impozitării internaționale.
• Companiile în cauză sunt cele care generează peste 20 de miliarde de euro în cifra de afaceri globală și a căror rentabilitate este mai mare de 10%.
• Pragul cifrei de afaceri poate fi redus la 10 miliarde de euro după 7 ani, prevede declarația, o modalitate de a satisface anumite țări emergente care doreau să extindă numărul companiilor eligibile.
• Industriile extractive, precum mineritul și serviciile financiare reglementate sunt excluse din acest flux.
• Statele care pot pretinde că primesc o parte din acest impozit sunt cele în care multinaționalele realizează peste un milion de euro în cifră de afaceri sau 250.000 de euro pentru economiile mici (cu un PIB mai mic de 40 de miliarde de euro).
• Suma care va servi drept bază pentru calcularea impozitului pe profit atribuit țărilor de pe piață va reprezenta între 20% și 30% din așa-numitul profit „rezidual”, adică peste pragul de 10% din profitabilitate.

Declarația de joi deschide calea pentru o „segmentare” a activităților. Un mecanism care ar trebui, în special, să asigure că activitatea de cloud computing online a Amazon, a cărei rentabilitate este mai mare de 10% spre deosebire de cea a întregului grup american, este inclusă în sfera impozitului.

Rata minimă a impozitului pe profit. Pilonul II: Cotă minimă de 15%

• Denumită „Pilonul 2”, această componentă corespunde introducerii unei cote minime efective de impozitare „de cel puțin 15%” asupra profiturilor multinaționale.
• Unele țări, în special națiunile mari emergente, au apărat definiția unei rate minime mai ridicate decât cele scrise în declarație.
• Un stat va putea impozita profiturile străine ale uneia dintre companiile sale naționale care ar fi fost impozitate în străinătate la o rată mai mică decât această rată minimă, pentru a compensa diferența.
• Companiile în cauză sunt cele cu o cifră de afaceri de cel puțin 750 de milioane de euro.

Declarația prevede „excepții” de la această regulă, de exemplu cu privire la activitățile internaționale de transport maritim.

De asemenea, a fost integrat un sistem în favoarea țărilor mai mici, pentru a ține seama de prezența reală a multinaționalelor pe teritoriul lor și pentru a le distinge de paradisurile fiscale, unde aceste companii nu au adesea o activitate eficientă.

”Acest plan cu doi piloni va oferi un ajutor preţios statelor pentru mobilizarea veniturilor fiscale necesare reechilibrării bugetelor şi finanţelor publice, în timp ce investesc în serviciile publice esenţiale, în infrastructuri şi pentru măsurile destinate unei redresări post-COVID puternice şi durabile”, subliniază OCDE în anunţul său. Participanţii la negocieri şi-au dat ca termen luna octombrie pentru finalizarea detaliilor tehnice şi pentru pregătirea ”unui plan de implementare efectivă în 2023”.

De ce Irlanda și Ungaria nu au semnat acordul. Ce vrea să obțină Marea Britanie în plus

Irlanda și Ungaria nu sunt încântate de acordul OECD din cauză că impozitele lor pe profit sunt mai mici de 15%. Irlanda este țara preferată din UE a giganților tehnologici – Facebook, Google și Apple – datorită ratei sale de impozitare a profiturilor de 12,5%.

În schimb, Marea Britanie sprijină acordul, dar vrea ca sectorul său financiar să fie scutit de „primul pilon” al reformei privind impozitarea unei cote din profiturile companiilor cu sediul peste mări.