Aproape 800.000 de români de peste 16 ani nu au folosit niciodată Internetul. Cei mai mulți au peste 55 de ani

Circa 800.000 de români de peste 16 ani nu au utilizat niciodată Internetul, arată datele transmise marți de Institutul Național de Statistică.

Mult peste jumătate dintre ei (peste 640.000) au vârsta cuprinsă între 55-74 de ani, alți 114.000 de ne-utilizatori de net au între 35 și 54 de ani iar circa 43.000 au între 16-34 de ani, mai arată furnizorul oficial al datelor statistice din România.

Când Institutul Național de Statistică a întrebat românii de ce nu folosesc dispozitive inteligente conectate la net (televizoare smart, aspiratoare ș.a.m.d) răspunsurile au fost multiple și suprinzătoare. Unii nu știu, alții se tem că le va fi afectată sănătatea sau le vor fi furate datele personale.

Mulți non-utilizatori de net pur și simplu nu sunt interesați să fie în online. Ei vorbesc despre faptul că nu au nevoie sau că nu se pricep. Multe persoane de vârsta a treia spun că „nu e pentru vârsta lor Internetul”.

În anul 2024, 88,6% dintre familiile din România au avut acces la reţeaua de internet de acasă în creṣtere faṭă de anul anterior. Peste 60% dintre acestea sunt concentrate în mediul urban.

Interesul manifestat pentru conectarea la internet este influenţat însă de posibilităţile oferite de furnizorii acestui serviciu și de disponibilitatea financiară pe care o are fiecare familie.

Ce argumente invocă românii care evită folosirea dispozitivelor inteligente conectate la net

Nu am avut nevoie
Costuri prea mari
Lipsa compatibilității cu alte dispozitive
Lipsa abilităților
Preocupări cu privire la confidențialitatea datelor personale
Teama că dispozitivul poate fi atacat cibernetic
Teama că mi-ar putea fi afectată sănătatea

Vezi în graficul de mai jos cum s-au împărțit răspunsurile, pe categorii de vârstă, între cele șapte motive invocate (click pe poză pentru mărire):

Conectarea la internet a fost mai răspândită în cadrul gospodăriilor din regiunea București-Ilfov (95,2% gospodării au acces la internet de acasă), urmată de regiunile Vest (92,0%) și Nord-Vest (90,2%).

Cele mai mici ponderi ale gospodăriilor conectate la internet sunt înregistrate ȋn regiunile Nord-Est (85,1%) și Sud-Est (85,2%), mai arată INS.

Pandemia provocată de coronavirus ne-a schimbat fundamental modul în care trăim

Pandemia provocată de coronavirus ne-a schimbat fundamental modul în care trăim, interesul pentru conectarea la internet fiind în continuă creștere din cauza faptului că au fost afectate toate domeniile, de la muncă la petrecerea timpului liber, spun statisticienii.

„În urma măsurilor stricte de izolare și a închiderii școlilor, colegiilor și a universităților, cursurile online au devenit noua normalitate. Tot mai multe familii recurg la tehnologie și la soluții digitale pentru a le oferi copiilor posibilitatea să învețe și să rămână conectați la lumea exterioară. Transpunerea acestora în decizia de conectare la reţeaua de internet poate explica decalajele mari observate la analiza după tipul gospodăriei. Astfel, se observă că familiile cu copii prezintă o frecvenţă mult mai mare în ceea ce priveşte conectarea la internet. Din aceste gospodării 97,5% accesează internetul de acasă, faţă de numai 74,0% din totalul familiilor fără copii”, se arată într-o cercetare a INS pe această temă.

Astfel, dacă dintre familiile conduse de persoane cu nivel de educaţie superior 98,5% sunt conectate la internet. Familiile unde capul de familie are nivel de educaţie scăzut, doar 50% au net acasă.

Printre cele mai frecvente scopuri pentru care a fost accesat internetul în ultimele 3 luni se numără cele legate de comunicare, în special participarea la reţele de socializare, efectuarea apelurilor vocale sau video pe internet ṣi utilizarea mesageriei instant.

Dintre persoanele de 16-74 ani care au folosit internetul prin orice dispozitiv în ultimele 3 luni, circa o treime au menționat că au văzut informații sau conținut pe care le-au considerat false sau dubioase pe site-urile de știri de pe internet sau pe rețelele de socializare.

Mai puțin de un sfert dintre utilizatorii de internet, în ultimele 3 luni, (23,3%) au menționat că au întâlnit mesaje online pe care le-au considerat ostile sau degradante față de grupuri de persoane, de ex. în videoclipuri, bloguri, vloguri, pe rețelele sociale sau site-uri de știri.

După caracteristicile discriminatorii, dintre persoanele care au întâlnit mesaje online pe care le-au considerat ostile sau degradante față de grupuri de persoane, în proporția cea mai mare, au întâlnit mesaje ostile exprimate ca opinii politice sau sociale (64,8%), urmate de: religie sau credință (51,5%), origine rasială sau etnică (47,0%), orientare sexuală (39,1%), sex/ hărţuire sexuală (33,2%), dizabilităţi (23,1%), dar și alte caracteristici discriminatorii (23,0%).