Sari direct la conținut

O întâmplare cu doi români în Egipt, pe malul Mării Roșii / Cum arată o lume fără adevăr

HotNews.ro
Sursă imagine: Nicolas TUCAT / AFP / Profimedia
Sursă imagine: Nicolas TUCAT / AFP / Profimedia

Decizia Facebook de a renunța la verificarea, fie și minimală, a faptelor, va crește gradul de dezinformare din viața noastră. 

Pe o plajă din Egipt, pe malul Mării Roșii, doi români în jur de 50-55 ani, stau la soare și discută relaxați. Este 30 decembrie 2024, cu o zi înainte de Revelion, iar cei doi se bronzează, cu câte o bere rece în față, în timp ce acasă temperaturile sunt cu minus. 

Prind un fragment din conversație:

– „Măcar înainte de 89, tinerii ăștia aveau un rost în viață. Îi duceau, de voie – de nevoie, la o școală și-i învățau o meserie. Dar acum?”, spune unul dintre ei. 

– „Acum freacă duda, nu fac nimic”, răspunde celălalt.

– „E rău, din ce în ce mai rău. Nu știu unde o să ajungem”.

– „Nici eu nu știu”, conchide celălalt.

Întâmplarea de mai sus ar putea fi transformată foarte bine într-un banc: „Despre ce vorbesc doi români care, în mijlocul iernii, se relaxează pe plajă într-o țară exotică? Despre cât de bine era în comunism, desigur (când nu aveau căldură nici măcar în calorifere)”.

Cum era realitatea

Dar dacă tot am invocat realitatea dinainte de 1989, acum să vedem și ce spun datele istorice. Chiar aveau tinerii din România „mai mult rost în viață”, pe vremea lui Ceaușescu? Școala din comunism nu te făcea nicidecum mai pregătit pentru viitor, ci mai obedient.  

„Primul lucru pe care îl învăța un elev în clasa întâi era să stea o oră cuminte în bancă. Erai învățat să asculți, să faci ce ți se pune. Pedepsele corporale erau la ordinea zilei: era comun acceptat ca profesoara să te lovească cu linia în cap sau în palmă, să te tragă de perciuni etc”, declara istoricul Mădălin Hodor într-un interviu pentru VICE România din 2019. 

Dar de câte ori nu am întâlnit pe internet, pe Facebook sau alte alte rețele sociale, oameni care sunt în stare să-și argumenteze că în comunism se trăia mai bine decât acum?

România și imperialiștii din Sri Lanka

HotNews a publicat marți un articol în care descrie șirul de abuzuri la care a fost supus un muncitor din Sri Lanka care a venit să muncească în România. O realitate dură, de multe ori ignorată, pe care jurnaliștii o mai scot uneori la iveală. Și atunci apar tot felul de reacții:

– „Să vină, să muncească și să plece. Nu vreau să devenim o colonie”.

– „Problema muncitorilor asiatici e ca sunt foarte buni la început, după care se nărăvesc de nu mai faci nimic cu ei, trebuie să-i trimiți înapoi și să ceri alții și tot așa. Evident, mulți nu mai vor să plece (…) Veți vedea în următorii ani aceleași probleme grave cu imigrantii pe care le au acum alte țări”.

Cele de mai sus sunt doar două dintre comentariile cititorilor la articol.

Ar fi extrem de nedrept să nu recunoaștem, totuși, că printre cititorii articolului nu s-au aflat și mulți care au fost atât de impresionați de povestea srilankezului, încât acum vor să-l ajute. Să-i doneze bani sau să-i angajeze un avocat ca să-l reprezinte în relația cu angajatorul abuziv și cu autoritățile române.

Există multă bunătate printre noi, așa cum, la fel de bine, există și oameni care se tem ca România să nu devină o colonie. A cui colonie, a Sri Lankăi? Ai nevoie de multă imaginație ca să scrii așa ceva.

Cifrele arată altceva decât că România ar fi o colonie în relația cu muncitorii străini: în fiecare an aducem aici peste 100 de mii de lucrători din alte țări, mult mai sărace, pe care îi plătim, de regulă, mai prost decât pe români. 

Rușii și gazul

De la 1 ianuarie, regiunea separatistă pro-rusă din Republica Moldova, Transnistria, a rămas fără gazul rusesc. Urmarea a fost că zeci de mii de gospodării, case și apartamente au rămas fără încălzire, iar curentul electric, produs și în mare parte pe bază de gaz, a început să se întrerupă frecvent. 

Explicația nu e prea complicată. Rusia a avut nevoie să cumpere bunăvoința celor aproape 400 mii de cetățeni, majoritatea cu simpatii rusești, din regiunea separatistă și le-a dat timp de 30 de ani gaz (aproape) gratis. 

Ulterior, când s-au schimbat interesele lui Putin în zonă, Rusia a închis robinetul. Gazul ca armă geopolitică – e deja un clișeu pentru liderul de la Kremlin.

Dar desigur, realitatea în zonă se vede diferit. Pe TikTok au început să apară clipuri video în care transnistrenii își expun viața fără căldură și curent electric. Iar mulți dintre ei susțin totuși că nu Rusia este de vină, ci autoritățile de la Chișinău. Nu contează că acestea și-au manifestat intenția de a ajuta. Chișinăul a pus la dispoziție soluții tehnice concrete, dar au fost refuzate de cei care conduc regiunea separatistă.

Din nou avem de-a face cu reprezentări paralele. Nu cu realități paralele, căci realitatea e una singură. Dar percepția e, deseori, mai puternică. 

„Tehnologia poate să submineze solidaritatea democratică și să ajute tirania și conspirația”

Chiar dacă lumea trăiește, poate, în cele mai prospere timpuri din istorie, adevărul nu a fost niciodată mai ignorat. E de ajuns să plonjezi câteva ore în rețelele sociale ca să descoperi alte „realități”: în comunism oamenii trăiau mai bine, deși nu aveau nimic, muncitorii străini vin în România să ne exploateze deși, de multe ori, lucrurile stau exact pe dos, iar Ucraina a declanșat războiul cu Rusia, deși tancurile rusești au trecut frontiera dintre cele două state de la est la vest, și nu invers. 

„Tehnologia poate să submineze solidaritatea democratică și să ajute tirania și conspirația, așa cum la fel de bine promovează deschiderea și justiția”, spune istoricul britanic Simon Sebag Montefiore în ultima sa carte remarcabilă, „Lumea o istorie de familie”.

Cei care cred că pământul e plat nu sunt decât niște „oameni cu idei diferite”

Compania Meta, cea care deține Facebook, Instagram și Threads, a anunțat că va înlocui fact-checking-ul, adică verificarea informațiilor, cu așa-numitele „note ale comunității”, cum se întâmplă deja pe platforma X (Twitter). Motivul invocat de Mark Zuckerberg pentru această decizie radicală este că „verificările de informații au fost părtinitoare din punct de vedere politic”.

„Ceea ce a început ca o mișcare pentru ca totul să fie mai incluziv a fost din ce în ce mai utilizat pentru a bloca opiniile și a exclude oamenii cu idei diferite și s-a mers prea departe”, spune Zuckerberg, acum, când toată lumea se pregătește pentru inaugurarea lui Trump la Casa Albă. 

Mulți comentatori spun că anunțul lui Zuckerberg nu este decât un soi de lingușeală a magnatului tech pe lângă noul președinte american. 

De altfel, Zuckerberg a spusc că va lucra împreună cu Trump, ceea ce este de neimaginat pentru cineva din presă, de pildă. O redacție nu poate lucra cu un președinte, o rețea socială, da. 

Nu e foarte clar ce se va întâmpla de acum înainte pe rețele sociale, dar nu poți să nu te întrebi dacă nu cumva ideea de fact – checking, adică verificarea faptelor, și-a dat pur și simplu obștescul sfârșit. Sau, mai exact, a venit acel moment al istoriei când recunoaștem că nu ne mai pasă, de fapt, de cifre și fapte. 

De ce să mai plătești niște oameni pentru fact – checking, când oricum fiecare trăiește în realitatea lui?

E bine că avem și această clarificare: cei care spun, de pildă, că pământul e plat poate nu mint, sunt doar niște „oameni cu idei diferite”. Toți avem idei diferite, cu ce ar fi mai prejos unii care cred că, dacă mergi suficient de mult în linie dreaptă, vei ajunge la marginea Pământului și vei cădea pur și simplu (e neclar unde). 

Chiar, sunteți siguri că în comunism oamenii nu aveau drepturi și nici ce mânca? Pentru că alții, cu idei diferite, spun altceva. 

INTERVIURILE HotNews.ro