O lovitură pentru Lia Savonea vine din Luxemburg

Ce legătura este între platforma de știri pro-Trump Newsmax, Bulgaria și Nicușor Dan.

FOCUS Scăparea corupților din România prin prescrierea faptelor se vede de la Luxemburg

Lucrurile nu merg deloc bine în justiția din România, iar dacă noi, românii, știam asta de multă vreme, acum o transmit direct și judecătorii de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, cu sediul la Luxemburg. Aceștia au pronunțat o hotărâre, săptămâna trecută, prin care spun că interpretarea românească a prescripției dosarelor este contrară dreptului european. Interpretarea incriminată aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, și a fost transmisă cu titlu obligatoriu tuturor instanțelor din România. 

„Înalta Curte a participat la instaurarea unei situații lipsite de securitate juridică, impunând celorlalte instanțe române cu încălcarea dreptului Uniunii să adopte o interpretare a dreptului național vădit incompatibil cu cerințele care decurg din Hotărârea Lin 1 (prima decizie luată de curtea europeană pe această speță a fost în 2023, dar Înalta Curte din România nu a ținut seama de ea)”, se arată în motivarea Curții de Justiție a UE. 

De ce este important acest lucru? Pentru că, începând cu anul 2022, mii de dosare penale de corupție și fraudă au fost închise ca urmare a aplicării prescripției și a interpretării legii penale mai favorabile, iar valoarea totală a prejudiciilor din aceste cauze se ridică la aproape 200 de milioane de euro.

Se mai poate face ceva cu dosarele prescrise?

O variantă ar fi ca procurorii din dosarele respective să promoveze recursuri în casație, în termen de 30 de zile de la publicarea hotărârii în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, scrie G4Media. Motivul ar fi că judecătorii au dispus în mod greșit încetarea procesului penal. Întrebarea este dacă actualii șefi ai parchetelor vor fi dispuși să facă aceste demersuri, dacă tot președintele i-a lăudat recent și a spus că „e mulțumit spre foarte mulțumit de activitatea parchetelor” (nu e clar pentru ce mai exact). 

Aflată cu musca pe căciulă, Înalta Curte a răspuns rapid că „a aplicat întotdeauna dreptul european”, în timp ce președintele României, întrebat dacă instanța supremă ar trebui să-și asume vina pentru încălcarea dreptului european, a arătat către… Parlament. În opinia sa, Parlamentul ar fi trebuit să corecteze legislația, în concordanță cu deciziile curții europene. Asta deși Curtea de Justiție a UE vorbește în hotărâre explicit despre Înalta Curte.

Totuși, președintele a spus că decizia Curții de Justiție a UE este obligatorie și va fi respectată în România. 

„Dreptul nu este o știință exactă. CJUE a avut o opinie, ÎCCJ a avut o altă opinie”, a mai declarat Nicușor Dan, încercând parcă să minimizeze vina Liei Savonea.

Să nu uităm cine este Lia Savonea

Totuși, nu ne putem preface că suntem veniți de undeva, din spațiu și nu știm nimic despre justiția din România. Un documentar Recorder a arătat la sfârșitul anului trecut că există un adevărat sistem în justiție, patronat de Lia Savonea, al cărui scop este să tergiverseze marile dosare de corupție până când acestea ajung să se prescrie. Și să nu uităm nici opoziția aceleiași curți la reforma pensiilor magistraților. 

Apropo de reforma magistraților, aceasta este apreciată de Comisia Europeană, în cel mai recent raport privind statul de drept. Lia Savonea spunea că majorarea vârstei de pensionare va afecta independența magistraților, acuzație care nu este confirmată și de autorii raportului de la Bruxelles.

Frații Tate, arestați în SUA. Ce s-a mai întâmplat cu dosarele lor din România?

Și sâmbătă a mai venit o veste, de data aceasta din SUA, care ridică alte întrebări legate de justiția din România. Frații Tate au fost arestați la Miami la cererea procurorilor britanici care au formulat împotriva lor noi acuzații de viol și trafic de persoane. 

Bine, dar nu erau cercetați și în România pentru infracțiuni sexuale? Da, numai că, în aprilie 2026, Tribunalul București a ridicat toate măsurile preventive împotriva lor, astfel încât cei doi puteau circula liberi. În România, după aproape patru ani de la primele acuzații, nu există niciun proces în desfășurare împotriva lor, remarcă jurnalistul Mircea Barbu, unul dintre cei care au scris cel mai mult despre acest caz, într-o opinie publicată de HotNews.  

Atacul cibernetic care a blocat tranzacțiile imobiliare

Probabil că mulți români sunt în vacanță în aceste zile și unele știri negative trec pe lângă ei. Bine fac, pentru că-i așteaptă o toamnă complicată. Dar dintre cei care sunt la serviciu, au fost cu siguranță și unii care au trebuit să facă tranzacții imobiliare, în ultimele zile când se mai pot cumpăra locuințe cu TVA de 9%. Au aflat cu această ocazie că toate aplicațiile Agenției Naționale pentru Cadastru sunt picate de șase zile, în urma unui atac cibernetic. Atacatorul este un algerian care a vorbit cu jurnaliștii de la Euronews, cărora le-a explicat că vrea doar să vândă datele furate. 

Spotmedia scrie că, de fapt, au fost trei atacuri cibernetice în ultimele zile care au afectat instituții publice din România: Agenția de Cadastru, aplicația de achiziții a beneficiarilor privați ai fondurilor europene și identitatea platformei Ghiseul.ro.  

În urmă cu o săptămână, Consiliul Uniunii Europene ne avertizase că România este printre țările vizate de atacurile cibernetice ale Rusiei. Nu știm însă dacă algerianul care a spart serverele Agenției de Cadastru are vreo legătură cu serviciile rusești. Deocamdată pare că nu. 

Cert este că România și-a descoperit o mare vulnerabilitate în războiul hibrid care se duce în această perioadă împotriva Occidentului. 

Un război politic pe seama bugetarilor

În ceea ce privește criza politică, aceasta continuă, iar acum războiul se poartă pe seama bugetarilor nemulțumiți de noua lege a salarizării unice. Mulți angajați din spitale amenință cu greva, supărați de scăderea unor sporuri, iar Sorin Grindeanu a anunțat ieri că PSD nu va vota „o lege care nemulțumește pe toată lumea”. 

Ce am remarcat și la fostul ministru al Muncii Florin Manole este că cei de la PSD se poartă de parcă nu ar fi știut nimic despre acest act normativ, la care au lucrat și ei până acum trei luni, și de care depinde primirea de către România a 770 de milioane de euro prin PNRR. Există foarte multă manipulare pe acest subiect. În realitate, veniturile bugetarilor nu scad, se taie în schimb sporurile, iar legea ar trebui să facă ordine acolo unde în prezent domnește discreționarul. Probabil că de aceea există atât de multă opoziție la acest proiect. 

Mai departe, rubrica PUZZLE este disponibilă doar abonaților HotNews Premium.