O luptă grea se duce în Europa împotriva dezinformării și a războiului hibrid purtat de Rusia împotriva noastră, iar fiecare stat își folosește atuurile cum poate mai bine. Și am să dau câteva exemple: în Finlanda, copiii fac „media literacy” încă de la grădiniță, adică învață de mici dacă o poveste poate fi adevărată sau nu. În același timp, peste 90% din populație are încredere în Poliție și, în general, în instituțiile de forță. În Germania, 2 din 3 cetățeni se informează (și) de la radiourile naționale și regionale. 50% din cota de piață o au radiourile publice. O situație similară este și în cazul televiziunilor de stat. Prin comparație, în România doar 23% din oameni spuneau în iunie 2026 că au încredere în știri. Procentul este în scădere constantă, de la an la an.
„Să lupți cu dezinformarea nu este suficient. Reziliența societății începe înainte. Avem nevoie de mai mult decât oameni care să spună „acest lucru este fals”. Avem nevoie de oameni care să spună: „iată care este adevărul”, „iată de ce contează pentru tine”, „iată ce putem face” și „de ce este important să faci și tu asta”, spunea Julian Schmid, de la Agenția Austriacă pentru Energie, care a vorbit într-un panel la Conferința despre Dezinformare, Disinfo2026, ce a avut loc la Vilnius, Lituania, pe 7 și 8 octombrie.
Austriacul Julian Schmid explica unul dintre proiectele instituției pe care o reprezintă: traininguri cu profesori din școli, care să vorbească avizat și convingător despre schimbările climatice.
Probabil că nu știați, dar guvernul suedez este foarte activ pe rețelele sociale, în secțiunile de comentarii ale marilor ziare, și, în general, oriunde se vorbește de rău despre această țară. Oamenii de la Institutul Suedez, o agenție guvernamentală, identifică atunci când apare o dezinformare cu potențial de a deveni virală, și intervin în discuții pentru a schimba trendul. Dacă ați citit, de exemplu, despre știrea falsă cu campionatul european de sex din Suedia, e posibil să fi dat și peste „postacii” guvernului de la Stockholm, care explicau cu răbdare oamenilor de ce se află în fața unui fake news.
Am promis în ediția trecută că o să vorbesc despre ce s-a întâmplat la Disinfo 2026, conferința anuală despre dezinformare, organizată de ONG-ul EU DisInfo Lab de la Bruxelles, care anul acesta a adunat, potrivit organizatorilor, peste 600 de participanți din peste 50 de țări.
Între timp, evenimentul a intrat și în mijlocul unui scandal internațional, după ce s-a aflat că administrația Trump a făcut presiuni asupra mai multor țări să-și retragă sponsorizarea, deoarece unele dintre paneluri au tratat SUA ca pe „o amenințare” privind dezinformarea.
La rubrica PUZZLE vorbim despre armistițiul energetic anunțat de Trump cu Rusia, dar și de presiunile făcute de președintele american pentru retragerea lui Zelenski din funcția de președinte al Ucrainei. Și, desigur, nu uităm nici de problemele interne: șansele lui Luca Niculescu de a forma un guvern și ruptura care pare a avea loc în AUR cu ajutorul lui Dan Voiculescu. În caz că vă întrebați cu ce se mai ocupă mogulul Antenelor.
Deși dintre cele 50 de paneluri ale conferinței de la Vilnius, doar câteva au tratat subiecte critice la adresa SUA, Disinfo2026 s-a aflat în mijlocul unui scandal, după ce The Guardian și Politico au dezvăluit că administrația Trump ar fi cerut UE și unor state europene să-și retragă sprijinul. De altfel, pe materialele promoționale ale conferinței putea fi remarcat faptul că numele Canadei, al Lituaniei și al Uniunii Europene fuseseră acoperite de organizatori.
Ceea ce i-a supărat pe americani a fost faptul că unii speakeri au vorbit despre SUA ca despre o amenințare FIMI la adresa Europei.
„FIMI” este un concept din dezinformare care se traduce prin „Foreign Information Manipulation and Interference” (Manipulare și ingerință străină în domeniul informațional). În general, China și Rusia sunt incluse în spațiul european în categoria FIMI, nicidecum SUA.
Adevărul este că unul dintre panelurile de la conferință se numea chiar așa: „SUA ca amenințare FIMI: recunoaștere, adaptare, respingere”.
„Naționalismul este în opoziție cu democrația”
Panelul a fost ținut de trei americani. Doi dintre speakeri, Adam Fivenson și Emerson Brooking, au explicat ce înseamnă, în opinia lor, că „SUA atacă Europa” din punct de vedere informațional (citatul îi aparține lui Adam Fivenson).
Înainte SUA finanța proiecte prin care „susținea voci independente care provocau puterea, acum susține proiecte care amplifică vocile aliaților politici pe subiecte-cheie”, a explicat Adam Fivenson, de la Center for Security, Innovation & New Technology de la American University, cum s-a schimbat strategia americană față de Europa după venirea lui Trump la putere.
Un exemplu concret dat de vorbitori a fost un proiect finanțat de Departamentul de Stat, în valoare de 5 milioane de dolari, care are printre obiective organizarea de dezbateri în UE despre suveranitate națională, naționalism, migrație și „identitate occidentală”.
„Naționalismul este în opoziție cu democrația”, consideră Adam Fivenson.
Mesaj anti-Putin pe o clădire de birouri din Vilnius. FOTO: Gabriel Bejan/ HotNews
Dar dincolo de supărarea americanilor, participanții de anul acesta, printre care s-au numărat și reprezentanți ai Președinției și ai Guvernului României, au avut multe de învățat de la vorbitorii prezenți: ce strategii au diferite guverne din estul Europei pentru a face societățile mai reziliente în fața propagandei și dezinformării sau cum trebuie adaptată legislația europeană, astfel încât inteligența artificială să nu ne afecteze integritatea cognitivă, ca să dau doar două exemple.
„Dacă nu umpli tu golul de informații, atunci altcineva o s-o facă”, este o altă idee care mi-a rămas în minte și care se referă la rolul proactiv pe care trebuie să și-l asume guvernele în ceea ce privește comunicarea în situații de criză. Mai țineți minte cum ne spunea Iohannis că nu au intrat drone rusești în România, iar ulterior resturile unor astfel de aparate au fost găsite pe câmp, de localnicii din Delta Dunării? E un exemplu de „așa nu”, care ar trebui studiat, probabil, în școlile din toată Europa.
Cazul Arafat
În contextul în care oficiali din țări europene au mers acolo ca să împărtășească expertiză în lupta cu dezinformarea și cu războiul hibrid al Rusiei, nu are cum să treacă neobservat faptul că Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență din România, a venit la conferință ca să vorbească în fața unei asistențe formate din câteva sute de persoane, despre cum „sunt instrumentalizate” dosarele penale în care este implicat în România, pentru „a i se distruge imaginea”. Demnitarul român a precizat că nu se află la Vilnius în calitate oficială, ci și-a luat două zile libere pentru acest eveniment. „Este dreptul meu constituțional să mă apăr”, a explicat Arafat în discuția cu HotNews.
Dar chiar și așa, tot am rămas cu senzația că în timp ce unele guverne exportă cunoaștere, noi ne exportăm problemele interne.
PUZZLE: Trump, motorina și alegerile din noiembrie
Președintele rus Vladimir Putin și omologul american Donald Trump la summitul din Alaska. Foto: BOB STRONG / UPI / Profimedia
După ce Zelenski a catalogat decizia lui Trump a fi una „slabă”, președintele american i-a răspuns că Ucraina are nevoie de „un nou lider”, care să poată să facă o înțelegere cu Rusia. În aceeași zi, 10 octombrie, Rusia a bombardat orașul Zaporojie și a omorât 17 oameni. În ziua următoare, Trump a anunțat un armistițiu energetic între Rusia și Ucraina, dar loviturile rusești asupra rețelei energetice ucrainene au continuat.
Care este miza pentru Trump?
În mod evident, prețurile la pompă înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului, care vor avea loc pe 3 noiembrie. Motorina costă dublu față de anul trecut, ceea ce-i afectează pe fermieri și transportatori – electoratul lui Trump. Cauza principală este desigur războiul din Orientul Mijlociu, la care se adaugă și loviturile ucrainene asupra rafinăriilor din Rusia.
Totuși, dacă ne gândim că planeta consumă 115 milioane de tone de motorină pe lună, cele 300.000 de tone pe care rușii ar putea să le livreze în octombrie reprezintă aproape nimic. Ceea ce înseamnă că nu va putea influența prea mult prețurile la pompă din SUA.
În al doilea rând, nici nu se știe dacă Rusia va putea livra cantitatea respectivă, pentru că, având rafinăriile sub atacurile ucrainene, a devenit, la rândul său, importatoare de benzină și motorină.
Totuși, Putin câștigă mult din punct de vedere strategic și diplomatic: acordul cu SUA produce o fisură în regimul de sancțiuni occidentale, chiar dacă liderii unor state europene, precum Germania, afirmă că își mențin sancțiunile, deci nu vor cumpăra motorină rusească.
În același timp, nu poți să nu pui în context anunțul lui Trump despre motorina rusească cu dezvăluirile New York Times de săptămâna trecută. Potrivit publicației americane, negocierile de pace includ și vânzarea activelor internaționale ale Lukoil către un consorțiu apropiat de Trump, propusă chiar de Putin lui Witkoff și Kushner. Împreună, cele două episoade ar putea arăta că negocierea pentru Ucraina are o importantă componentă de business.
Luca Niculescu merge până la capăt, indiferent de rezultatele negocierilor
Nicușor Dan, președintele României, îl desemnează pe Luca Niculescu în funcția de prim-ministru, la Palatul Cotroceni din București, 5 octombrie 2026. Inquam Photos / George Călin
Premierul desemnat Luca Niculescu a purtat și luni discuții cu partidele parlamentare, în vederea susținerii cabinetului a cărui componență o va trimite joi la Parlament. Sorin Grindeanu spune că a primit „un mandat larg de negociere” din partea partidului, dar în același timp PSD și-a înființat și o comisie pentru a analiza eventualitatea alegerilor anticipate, deși partidul nu-și dorește acest lucru.
„S-ar putea să devenim martorii unui faliment național. Pentru că noi credem că investitorii și piețele financiare vor reacționa instant la o asemenea decizie politică și până la urmă își vor retrage banii din România”, a mai spus Grindeanu.
Câteva informații de culise din negocierile cu partidele puteți găsi aici. Luca Niculescu va merge până la capăt cu propunerea de cabinet în Parlament, indiferent de rezultatele negocierilor.
În condiții în care blocajul de pe scena politică nu pare să fi fost depășit, este mai interesant ce se întâmplă în tabăra AUR.
Simion, împins către o guvernare cu PSD?
O investigație Snoop descrieun mecanism în care banii și activitatea din aplicația pentru telefoanele mobile a AUR condiționează ascensiunea politică. O înregistrare audio dezvăluie cum liderul partidului, George Simion, dă indicații pentru colectarea unor sume de bani și promite modificarea manuală a vechimii unor membri în aplicație, ca să poată candida pentru diverse funcții.
În același timp, unele site-uri vorbesc despre cum doi foști apropiați de-ai lui George Simion, Claudiu Târziu și Marius Lulea, s-au întâlnit cu Dan Voiculescu pentru formarea unei noi alianțe conservatoare. Între timp, și partidul mogulului de la Antena și-a adăugat cuvântul „conservator” în denumire (Partidul Umanist Conservator Liberal) și a renunțat la „social”. Chiar dacă cei doi au negat că ar pregăti ruperea AUR, informația alimentează speculațiile că, de fapt, AUR este împins din afară către o guvernare cu PSD. Vom vedea dacă se adeveresc aceste speculații.
