HOTNEWS PODCASTS. „Caia și Bejan. Călătorii”. Episodul 3: Turist la înghesuială. De la plajele din Thailanda distruse de celebritate, la protestele din Barcelona și Veneția împotriva turismului

Astăzi încercăm să aflăm răspunsul la una din marile dileme ale turistului modern: cum călătorim prin lume astfel încât să vedem cele mai importante locuri, dar să ne și bucurăm de experiența respectivă, în același moment cu alte zeci de mii de oameni. Cu alte cuvinte, cum vizitezi plaja Maya Bay din Thailanda fără să distrugi ecosistemul sau cum vezi Veneția sau Barcelona fără să-i superi pe localnici? Pe de altă parte, ce-ar fi Tokyo fără aglomerație?

Poți asculta episodul 3 din Hotnews Podcasts: „Caia și Bejan. Călătorii” și pe Spotify, Apple Podcasts, Google Podcasts, Breaker, Radio Public.

Gabriel Bejan: „Într-o zi, Richard, am să mă duc la unul din scriitorii ghidului Lonely Planet și am să-l întreb: what’s so fucking lonely about the Khao San Road?”. Citatul de mai sus este din cartea „The Beach” de Alex Garland.

Pentru cei care nu știu, Khao San este cartierul backpackerilor din Bangkok, plin de hosteluri și cazări ieftine, și locul din care pleacă autobuzele și microbuzele încărcate cu turiști către colțurile Thailandei, precum și spre Cambodgia, Vietnam, Laos, celelalte țări din Asia de Sud-Est. Khao San Road a ajuns în ultimii ani un cartier superaglomerat, aflat undeva în miezul acestei uriașe industrii care este turismul de masă thailandez.

Ana Maria Caia: E o glumă în citatul pe care l-ai dat și trebuie s-o explicăm: Lonely Planet este principalul vinovat pentru aglomerația din Khao San. Pe vremuri, Khao San era un cartier obișnuit din Bangkok, cunoscut de câțiva oameni cu un ghiozdan în spinare care călătoreau prin lume. Nu era o zonă aglomerată. Patronul de la Lonely Planet și soția sa au scris despre acest cartier, fiind foarte vrăjiți de farmecul locului, și, brusc, Khao San s-a trezit cu mii și mii de turiști străini. În acest moment nici nu mai este un cartier așa ieftin, din cauza celebrității.

Cazul Maya Bay, Thailanda, versus celebritate

Maya Bay, Thailanda. FOTO via Profimedia Images

Gabriel Bejan: Nu întâmplător am început cu citatul din cartea „The Beach” a lui Alex Garland, în care personajul principal, Richard, pleacă din Khao San în căutarea unei insule izolate din Golful Thailandei, unde trăia o comunitate mică de backpackeri care se ascundea de marea masă a turiștilor. Și asta pentru că povestea lui Garland a provocat una dintre cele mai mari catastrofe ecologice produse de turismul de masă pe această planetă.

Ana Maria Caia: La puțin timp după apariția cărții, în 2000 s-a făcut un film în care a jucat și Leonardo DiCaprio, iar acesta a fost filmat pe o plajă superbă din Thailanda, în Maya Bay. Datorită celebrității, sute de mii din toată lumea au vrut să meargă pe plaja respectivă. De exemplu, dacă înainte de film cam 100 de oameni ajungeau aici în fiecare zi, în 2017 media zilnică era de 3500, cu multe zile în care numărul turiștilor depășea 5000. Și este vorba despre o plajă de câteva sute de metri.

Și s-a întâmplat ceea ce era de așteptat: tot ecosistemul din zona respectivă a fost distrus astfel încât în 2018 plaja a fost închisă pe o perioadă nederminată, până se va reface coralul, până se întorc și peștii…

Gabriel Bejan: În urmă cu câțiva ani, am fost și eu pe celebra plajă, pe unde au călcat tălpile lui Leonardo diCaprio, și nici nu puteai să respiri de la mirosul de gaze de eșapament de la bărcile cu motor care cărau turiști acolo, iar apa era murdară de la motorină. Paradisul tropical se transformase într-o catastrofă ecologică.

Ana Maria Caia: Thailanda este o țară cu mii de plaje superbe, pare paradoxal că oamenii se îngrămădesc pe o fâșie de pământ, doar pentru că au văzut-o la televizor, dar până la urmă e vorba de marketing, așa funcționează lucrurile într-o lume globalizată și foarte conectată.

Turismul este industria cu cea mai mare creștere anuală, în 2020 organizațiile mondiale se așteaptă ca două miliarde de oameni să călătorească în străinătate, față de 1,4 miliarde în 2019. Suntem mulți și călătorim, și se pare că producem și pagube mediului.

Gabriel Bejan: Ce se întâmplat în Maya Bay, s-a întâmplat și în Boracay, Filipine, altă destinație ultracunoscută, unde efectiv nu mai ai cum să te simți bine din cauza aglomerației. Nu mai spus că în toate destinațiile acestea aglomerate și prețurile sunt pe măsură.

Întrebarea este dacă merită să te îngrămădești în același timp cu alte mii de oameni să vezi cele mai cunoscute locuri turistice din lume. Și nu e vorba aici doar despre Thailanda, trebuie să amintim despre protestele localnicilor din Barcelona, Veneția care se plâng că nu mai pot trăi normal din cauza numărului de turiști. Barcelona are o populație de 1,6 milioane și primește anual 30 de milioane de turiști, iar Veneția are 260 de mii de locuitori și primește 25 de milioane de turiști. Mulți veniți pe vase mari de croazieră, de aici și nemulțumirea localnicilor.

De ce se duc anual 25 milioane de turiști în Veneția?

Proteste ale localnicilor din Veneția împotriva vaselor de croazieră care intră în oraș. FOTO: Alamy/ Profimedia Images

Ana-Maria Caia: Veneția este un muzeu în aer liber. Eu am văzut Veneția când era mult mai serenă, în 1998 prima oară. În 2018, când am fost ultima oară ea se schimbase radical. Și simți asta din ritmul nocturn/ diurn. Noaptea, de-abia, începi să vezi că există venețieni. Că ei ies la cârciumile lor, din străduțele care se înfundă în canale. Dar parte din farmec este tocmai fluxul acesta înspăimântător de turiști.

Gabriel Bejan: Eu cred că oamenii ar trebui să se mai reorienteze și chiar sunt convins că există orașe la fel de frumoase, unde te poți simți la fel de bine și care nu sunt neapărat aglomerate. Există chiar un nou trend în turism, se cheamă „the second city”. Adică dacă vrei să mergi în Catalonia nu te duci în primul oraș care-ți vine în minte, adică Barcelona, ci în altă parte unde ai putea să experimentezi senzații apropiate. Sau în cazul Veneției: ce crezi, există vreun alt oraș unde poți să mergi și să ai parte de aceleași senzații ca în Veneția, minus aglomerația?

Ana Maria Caia: Tu ai spus, „second city”. Nu e primul. Veneția e Veneția. Nu de pomană se îngrămădește lumea acolo. E o încântare vizuală, dar e și un sentiment în spate, acela că frumusețea e trecătoare, că se scufundă. Veneția e o metaforă și e o întreagă filosofie. Veneția e despre sofisticare, artă, despre civilizații care prind rădăcini chiar și-n apă. Unde mai găsești asta? Nicăieri.

Vas de croazieră în Veneția. FOTO via Profimedia Images

Locurile nu-s numai despre loc, despre forma pe care au luat-o material. Italia e toată frumoasă și pentru agorafobi, sociofobi, există, de pildă, orășelele și sătucele piemonteze, foarte puțin deranjate de străini.

Gabriel Bejan: Eu cred că există niște locuri în lumea asta care sunt de neînlocuit. De exemplu, Capela Sixtină. Dacă vrei s-o vezi, nu ai ce să faci decât să te duci la Vatican.

Ana Maria Caia: O știi pe aia cu nu se merită? Se scrie singură pe Facebook asta. Nu se merită „Fontana di Trevi”. Nu se merită muzeele Vaticanului. Nu se merită San Pietro că stai două ore la coadă. Pentru că noi suntem o specie extrem de alintată, misecuvinistă, trebuie să posedăm locurile prin care mergem. Eu încă mai încerc să văd muzeele Vaticanului în condiții cât de cât normale, dar nu renunț.

Le-am văzut de patru ori. O dată a fost aproape bine. O dată a fost mai aglomerat decât metroul de la Aurel Vlaicu la ieșirea de la serviciu. Dar cine a zis că pe lumea asta ești îndreptățit ca pentru 10 euro să vezi primele mostre de scris din istoria umanității sau bogăția renașterii, pe Rafaelo sau Michelangelo, în perfect confort? Nu se merită dacă nu te interesează, de fapt. Dar Roma, la 2 noaptea, e un oraș misterios cu totul, iar Fontana di Trevi e ca-n Fellini.

Altfel, să știți că pentru câteva mii de euro se organizează tururi private în muzeele romane. Cred că se merită.

Discuția integrală poate fi ascultată pe Hotnews Podcasts: „Caia și Bejan. Călătorii”. Episodul 3: Turist la înghesuială, dar și pe Spotify, Apple Podcasts, Google Podcasts, Breaker, Radio Public.

Atunci când călătoresc, mulți oameni spun că pleacă undeva „să se deconecteze”. În realitate, o călătorie ar trebui să însemne o „reconectare” și nu o „deconectare”: o reconectare a noastră la civilizația umană, cu tot ce are ea mai bun și mai frumos, la natură, locuri, oameni. Acesta este motivul pentru care am făcut acest podcast: încercăm să conectăm ascultătorii la locurile frumoase pe care le-am vizitat și care ne-au învățat câte ceva despre lumea în care trăim. De două ori pe lună, vă invităm să ascultați podcastul „Caia și Bejan. Călătorii”.