Ministrul Finanțelor Eugen Teodorovici a depus la Senat proiectul privind impozitarea bacșișului

Senatorul PSD Eugen Teodorovici, ministru al Finanțelor Publice, a depus, la Senat, proiectul de lege privind impozitarea bacșișului încasat de la clienți în cazul serviciilor de restaurant, baruri și alte activități de servire a băuturilor, potrivit Mediafax.

Proiectul de act normativ prevede completarea OUG 28/1999, privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, cu un nou articol.

Astfel, bacșișul este definit ca „orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus față de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către operatorii economici care desfășoară activități corespunzătoare codurilor CAEN: 5610 «Restaurante», 5630 – «Baruri și alte activități de servire a băuturilor»”. Bacșișul nu poate fi asimilat unei livrări de bunuri sau unei prestări de servicii, conform proiectului.

Bacșișul este definit în vederea evidențierii acestor sume pe bonul fiscal, instituirea obligației de evidențiere pe bonul fiscal a bacșișului încasat de la clienți, în cazul serviciilor de restaurant, baruri și alte activități de servire a băuturilor, indiferent de modalitatea de plată a acestuia. Evidențierea bacșișului pe bonul fiscal nu este obligatorie pentru livrările la domiciliu.

Actul interzice condiționarea, sub orice formă, a livrărilor de bunuri sau a prestărilor de servicii de acordarea bacșișului. Se instituie obligația operatorului economic de a înmâna clientului o notă de plată, în prealabil emiterii bonului fiscal. Nota de plată va conține rubrici destinate alegerii de către client, a nivelului bacșișului pe care acesta dorește să îl ofere.

Nivelul bacșișului oferit de client poate varia între 0% și 15%. Se instituie obligația operatorului economic de a distribui sumele provenite din încasarea bacșișului, integral salariaților, potrivit unui regulament intern și de a le înregistra în contabilitate pe seama conturilor de datorii/analitic distinct.

În situația în care plata contravalorii consumației se face prin ordin de plată și se emite factură, bacșișul se evidențiază distinct pe aceasta. Se lasă la opțiunea operatorului economic, posibilitatea marcării bacșișului pe același bon fiscal cu bunurile livrate/serviciile prestate sau pe un bon fiscal distinct, în funcție de situația de fapt, respectiv de momentul în care valoarea bacșișului este cunoscută de către emitentul bonului fiscal.

Bacșișul se introduce în baza de date a aparatelor de marcat electronice fiscale sub formă de articol, cu denumirea „bacșiș”.

Pentru salariat, sumele provenite din bacșiș sunt calificate ca venituri din alte surse, fiind supuse impunerii prin reținere la sursă la momentul acordării veniturilor de către plătitorii de venituri. Astfel, veniturile nu se cuprind în baza de calcul a contribuției de asigurări sociale.

„După abrogarea prevederilor care reglementau modul de definire, înregistrare și fiscalizare a bacșișului, respectiv OUG nr. 8/2015, organizațiile profesionale și patronale din domeniul HORECA au solicitat public, în repetate rânduri, să analizeze posibilitatea introducerii unei noi reglementări legale a bacșișului în acest domeniu. În prezent, în România, bacșișul reprezintă o practică întâlnită frecvent, în special în domeniul restaurantelor și barurilor, valoarea totală a sumelor de această natură plătite și respectiv încasate fiind considerabilă”, arată expunerea de motive a proiectului.

Conform documentului semnat de ministrul Eugen Teodorovici, valoarea bacșișului încasat în sectorul economic vizat este între 750 milioane lei și 1,5 miliarde lei.

„Cifra de afaceri a sectorului economic vizat este semnificativă la nivelul economiei naționale, circa 15 miliarde lei, ceea ce înseamnă că și valoarea bacșișului încasat în acest sector este semnificativ, în evaluarea noastră între 750 milioane lei și 1,5 miliarde lei. Aceste venituri ale angajaților din sector sunt nefiscalizate”, conform sursei.

Proiectul a fost înregistrat luni în procedură de urgență.

Senatul este prim for legislativ sesizat, Camera Deputaților fiind decizională în acest caz.