VIDEO REPORTAJ Laserul de la Măgurele – Care sunt problemele care frânează cel mai mare proiect științific din România
Cel mai mare proiect european de cercetare în domeniul laserilor este ținut la ralanti de legislația achizițiilor publice, de modul în care Ministerul Educației face recunoașterea studiilor și de italienii care întârzie de mai bine de un an instalarea fascicolului Gamma. Consorțiul Eurogamma condus de Institutul Național de Fizică Nucleară din Italia a creat sistemul de fascicol gamma, a adus componentele la Măgurele, însă nu a început nici până acum instalarea, în ciuda penalizărilor pe care le-au plătit, a declarat pentru HotNews.ro directorul proiectului ELI-NP, Nicolae Zamfir. În ceea ce privește angajările, legislația românească favorizează un “naționalism pur”, avertizează specialiștii.
Principalele echipamente de cercetare de la Măgurele sunt cei doi laseri de mare putere (10PW) și acceleratorul de electroni ca generator de fascicul gamma de mare intensitate. Dacă laserii au fost instalați și au început deja să fie testați, la Sistemul Fascicul Gamma se înregistrează o întârziere de mai bine de un an.
Construit de Consorțiul EuroGammaS condus de Institutul Național de Fizică Nucleară din Italia, în baza unui contract de 66 de milioane de euro, semnat în martie 2014, Sistemul Fascicul Gamma este adus pe platforma de la Măgurele, dar consorțiul nu începe instalarea, care ar trebuie să fie gata pe 31 octombrie 2018.
Nicolae Zamfir, directorul proiectului de la Măgurele, a declarat pentru HotNews.ro că a aplicat deja penalități consorțiului, dar se declară convins că “vom rezolva și această problemă, astfel încât ELI-NP să fie operațională undeva la începutul anului 2020”: “Sigur, noi avem mijloace contractuale de a controla situația, dar problema este că nu ne interesează penalitățile pe care le luăm datorită nerealizării contractului în timp, pe noi ne interesează să avem cât mai repede instalația. Însă sunt sigur că, într-un mod sau în altul, vom găsi soluția”.
O altă problemă este legată de achiziții. Un aranjament experimental constă din mii de componente, multe dintre ele total noi, pentru că ele corespund unei tehnologii care nu a mai fost realizată până acum. Pentru aceste experimente, sunt în curs “sute de proceduri de achiziții”, pentru că legea nu permite institutului să intre în interacțiune directă cu laboratoarele care realizeze componentele.
Raluca Stoicea, director juridic și resurse umane la ELI-NP, a declarat pentru HotNews.ro: “noi avem de achiziționat în valoare de peste 250 milioane de euro. Dificultatea este formalismul excesiv, asta este legea achizițiilor și transpunerea directivei în materia achizițiilor”.
“Dacă la resurse umane pentru un cercetător senior durează un an de zile, dacă lucrurile se complică cam așa poate dura și o achiziție. Deci încă sunt termene mari, sunt formalisme excesive, în plus noi avem provocarea că tehnologia este unică, în consecință trebuie să pregătim și să identificăm cea mai bună formulă de caiete de sarcini, astfel încât să găsim pe piață. De multe ori, sunt instituții, laboratoare de cercetare care sunt reticente să vină într-o formă din asta de procedură și avem dificultăți de a ne întâlni de multe ori cercerea cu oferta din cauza nu numai a faptului că sunt echipamente cu tehnologie unică, ci și a modului în care noi trebuie să desenăm contractul”, a explicat Stoicea.
“Noi nu deținem toată expertiza la institut și avem nevoie de o serie de calcule care pot fi realizate de o universitate din SUA, universitate nu foarte mare, care pentru 30-40.000 de euro cât costă calculele respective nu vine nici în zona de licitație, nici nu este dispusă să se urce pe SEAP, să se înregistreze samd. Nu putem achiziționa direct, există o prevedere – și asta se discută și la nivelul ANAP-ului – să interpretăm partea în care putem să ne ducem direct la laboratorul respectiv, evident cu justificarea prețului, să putem achiziționa, pentru că în momentul ăsta asta ne creează dificultăți”, a declarat aceasta.
Nici echivalarea studiilor nu funcționează. Deși procedura s-a simplificat în ceea ce privește diplomele din zona europeană, pe care Institutul de Fizică Nucleară le poate recunoaște direct, conform unui ordin emis de fostul ministru Mircea Dumitru, “se mențin în continuare dificultăți în ceea ce privește angajarea străinilor din afara spațiului european”, spune directorul juridic și de resurse umane de la ELI-NP.
Din cauza “cumulului de diverse reglementări legislative care nu sunt armonizate, vorbim de termene care se suprapun și încă durează luni de zile, dacă suntem ghinioniști mergem spre un an de zile cu angajare de grade superioare”, a declarat pentru HotNews.ro Raluca Stoicea.
“Studiile de master, de licență și inclusiv de doctorat din afara Europei merg înspre recunoaștere la Centrul Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor (CNRED), la Ministerul Educației. Acolo sunt niște termene pe care nu le putem evita. Conform legislației în domeniul ocupării funcțiilor în cercetare, concursul trebuie să fie publicat pe site și în ziare de circulație națională și durata de înscriere este de 30 de zile. Închipuiți-vă dacă un cercetător, vorbim de un cercetător gradul I, să zicem cercetător senior, află astăzi de scoaterea la concurs a postului, în 30 de zile el trebuie să își depună dosarul. Dosarul înseamnă recunoaștere de diplome, dosarul înseamnă 20-30 de zile”, a explicat aceasta.
Proiectul de la Măgurele, numit Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics (ELI-NP), este în valoare de 311 milioane de euro. “20% din valoarea proiectului este finanțată din fonduri naționale, dar din punct de vedere financiar statul roman a prefinanțat tot ceea ce înseamnă cheltuielile aferente acestui proiect, urmând ca toate sumele să fie recuperate de la Comisia Europeană”, a declarat pentru HotNews.ro directorul economic, Alexandru Popescu.
Acesta a explicat că “mai mult de 80% din fonduri au mers pentru realizarea construcției și pentru achiziționarea echipamentelor majore de cercetare: sistemul Laser și sistemul Gamma, precum și pentru realizarea aranjamentelor experimentale necesare realizării activității de cercetare”.
Citește și:
INTERVIURILE HotNews.ro