STUDIU: Ce ar trebui să facă adulții cu vârsta de peste 40 de ani pentru a întârzia declinul cognitiv
Adulții care se înscriu la diferite cursuri educative după 40 de ani au un risc mai scăzut să dezvolte demență sau să se confrunte cu declinul cognitiv, potrivit unui studiu recent realizat la Universitatea Tohoku din Senda, Japonia. Și nu este singura cercetare care evidențiază rolul programelor educative, când vine vorba de menținerea minții agere. Există numeroase alte studii care au demonstrat că învățarea unei limbi străine sau dobândirea unor abilități noi pot avea un impact pozitiv asupra sănătății creierului și pot contribui la prevenirea demenței.
În cadrul studiului japonez, au fost analizate date provenite de la 282.421 de persoane care s-au înscris la studiul UK Biobank între 2006 și 2010. UK Biobank colectează și analizează date și mostre biologice de la sute de mii de participanți în scopul înțelegerii mai bune a sănătății și factorilor care influențează bolile. Reprezintă o resursă semnificativă pentru cercetătorii din întreaga lume, care pot accesa datele și mostrele colectate pentru a desfășura cercetări în diverse domenii medicale și științifice, cum ar fi epidemiologia, genetica, medicina personalizată și altele.
La momentul înscrierii, participanții aveau între 40 și 69 de ani și au fost urmăriți timp de 7 ani. Indivizii care au participat la cursuri educative pentru adulți la începutul studiului au avut un risc cu 19% mai mic de a dezvolta demență cinci ani mai târziu. Autorii nu afirmă o conexiune cauzală între programele de educație pentru adulți și un risc mai scăzut de demență, ci doar o asociere între cele două.
Educația poate consolida rezerva cognitivă
Cercetarea nu a putut stabili clar la ce vârstă sunt mai benefice programele de educație pentru adulți și nu a urmărit dacă participanții au continuat cursurile pe toată durata studiului. Cu toate acestea, dr. Dorina Cadar, expert în epidemiologie cognitivă și demență, a sugerat că educația la vârsta adultă poate consolida rezerva cognitivă, capacitatea creierului de a se adapta și de a face față declinului cognitiv prin utilizarea de strategii alternative. De asemenea, a subliniat că educația poate stimula plasticitatea creierului, capacitatea acestuia de a se adapta la experiențe și provocări noi.
Studiul recent subliniază că programele de educație pentru adulți au un impact semnificativ asupra inteligenței fluide, un indicator important al performanței cognitive. Inteligența fluidă, definită în 1943 de Raymond B. Cattell, se referă la abilitatea de a rezolva probleme, de a gândi abstract și de a adapta la situații noi. Este un aspect al inteligenței care implică raționamentul, rezolvarea problemelor și abilitatea de a identifica modele și reguli. Inteligența fluidă nu se bazează pe cunoștințe sau informații specifice acumulate de-a lungul timpului, ci pe abilități cognitive generale.
Învățarea unei limbi străine, cel mai bun antrenament prentru creier
Învățarea unei limbi străine la maturitate poate avea un impact pozitiv asupra sănătății cognitive și poate contribui la reducerea riscului de demență. Această abilitate poate oferi beneficii semnificative pentru creier și poate stimula funcționarea cognitivă în mai multe moduri.
În primul rând, învățarea unei limbi noi implică antrenarea activă a creierului. Aceasta presupune utilizarea diferitelor părți ale creierului, inclusiv memoria, gândirea logică și capacitatea de a recunoaște modele și structuri lingvistice. Această activitate mentală poate servi ca un exercițiu pentru creier, menținându-l activ și stimulat.
Pe lângă antrenamentul cognitiv, învățarea unei limbi străine poate contribui și la creșterea rezervei cognitive. Rezerva cognitivă reprezintă capacitatea creierului de a face față deteriorării sau declinului cognitiv prin utilizarea de strategii alternative, rețele neuronale sau căi cognitive. Învățarea unei limbi noi oferă o modalitate eficientă de a dezvolta această rezervă și de a face față mai bine schimbărilor.
Un studiu publicat în Frontiers in Psychology sugerează că vorbirea unei limbi străine, chiar și parțial, poate contribui la întârzierea dezvoltării demenței cu până la șapte ani. Cercetătorii consideră că vorbirea unei limbi străine antrenează creierul și oferă stimularea mentală necesară pentru a preveni declinul cognitiv.
O meta-analizăa studiilor existente pe această temă a arătat că persoanele bilingve sunt diagnosticate cu demență cu cinci până la șapte ani mai târziu decât persoanele care vorbesc doar o singură limbă. În plus, cu cât o persoană vorbește o limbă străină mai mult și mai fluent, cu atât este mai protejată împotriva demenței.
Cercetătorii au precizat că bilingvismul ar putea fi una dintre cele mai puternice modalități de protecție împotriva demenței, având în vedere că limbajul este o parte constantă a vieții noastre, comunicăm în permanență, urmărim filme și citim cărți, iar centrele lingvistice ale creierului sunt mereu active.
Chiar și la vârsta adultă se pot dezvolta noi celule cerebrale
Îmbătrânirea activă nu presupune doar mișcarea corpului, ci și stimularea creierului. Asemenea exercițiilor fizice care întăresc musculatura, creierul are nevoie de provocări pentru a rămâne în formă. În acest sens, dobândirea de noi abilități și cunoștințe poate fi o modalitate distractivă și eficientă de a menține mintea ageră.
Potrivit experților de la Harvard, învățarea și dobândirea informațiilor și experiențelor noi, prin intermediul cursurilor sau al altor activități structurate, pot stimula creșterea de noi celule cerebrale chiar și la vârsta adultă. Acest lucru se datorează procesului de neuroplasticitate – capacitatea creierului de a se adapta și de a se reorganiza prin formarea de noi conexiuni între celulele nervoase, numite neuroni. Acest fenomen permite creierului să își schimbe structura și funcțiile ca răspuns la experiențe, învățare, dezvoltare și recuperare după leziuni.
Mulți adulți cu vârsta peste 35 de ani se înscriu la universități sau colegii pentru a urma cursuri, și din ce în ce mai multe instituții oferă gratuitate sau reduceri pentru seniori, oferind astfel oportunități mai mari pentru explorarea unor subiecte și interese diverse.
Scopul cursurilor la vârsta adultă nu trebuie să reprezinte neapărat obținerea unei diplome, ci menținerea activității mentale. Acest lucru poate implica învățarea unor noi abilități, precum limbi străine, pictură, muzică sau dezvoltarea abilităților existente, cum ar fi folosirea calculatorului.
Cercetărilearată că învățarea unor abilități complexe și provocatoare, cum ar fi fotografie digitală, îmbunătățește semnificativ memoria și funcțiile cognitive în comparație cu activitățile mentale mai simple.
Pe lângă beneficiile cognitive, cursurile mențin abilitățile sociale și stimulează încrederea în sine. În contextul îmbătrânirii, izolarea poate deveni o problemă, iar participarea la cursuri oferă oportunitatea de a interacțiuna cu alte persoane prin discuții și participarea la activități în cadrul grupurilor.
(Sursa foto: Dreamstime.com)