Doua ONG-uri au atacat in instanta proiectul de extindere a ASE care presupune ridicarea unui bloc de 7 etaje in spatele unei cladiri monument istoric din Piata Romana

Doua ONG-uri au atacat in instanta autorizatia de construire emisa de Primaria Capitalei pentru ridicarea unei cladiri de 7 etaje, in Piata Romana, in spatele casei Nanu-Muscel, cladire monument istoric. Proiectul apartine Academiei de Studii Economice (ASE) si vizeaza consolidarea si restaurarea casei monument, dar si extinderea ei cu blocul de 7 etaje. Imobilul urma sa adaposteasca spatii de invatamant si cercetare.

Simulare cum va arata proiectul/ Foto: Graphic Studio

„Saptamana trecuta, Asociatia Pro.Do.Mo si Societatea Academica din Romania au solicitat anularea si suspendarea pana la judecarea cauzei a Autorizatiei de Construire nr. 398/22.07.2015 emisa de Primaria Municipiului Bucuresti pentru proiectul imobiliar initiat de Academia de Stiinte Economice privind Casa Nanu Muscel, monument istoric B-II-m-B-21064, si terenul aferent”, a declarat pentru HotNews.ro Roxana Wring, presedinta Asociatiei Pro.Do.Mo.

Cele doua ong-uri sustin ca autorizatia de construire a fost emisa de catre Directia de Urbanism din cadrul PMB cu incalcarea legii protectiei monumentelor istorice, 422/2001, deoarece nu are avizul conform al Ministerului Culturii.

„Avizul invocat de arhitectul-sef al Capitalei, Gheorghe Patrascu, dateaza din 2006, pe vremea cand Casa Nanu Muscel nu era clasata monument istoric, ci era inclusa intr-un proiect urbanistic care nu respecta legislatia de protectie a patrimoniului. In 2013, la presiunea opiniei publice, scandalizata de distrugerea sistematica a imobilului istoric de catre proprietarii dornici sa speculeze terenul din punct de vedere imobiliar, Institutul National al Patrimoniului a obtinut includerea cladirii pe lista monumentelor istorice. Cu toate acestea, PMB si ASE ignora modificarea intervenita in statutul imobilului si al zonei de protectie insistand sa implementeze un proiect urbanistic nociv pentru patrimoniul arhitectural al Bucurerstiului. Actiunea in instanta are ca scop salvarea Casei Nanu Muscel, grav afectata de proiectul initiat de ASE, si protejarea zonei istorice, Piata Romana”, a explicat Roxana Wring.

Academia de Studii Economice din Bucuresti a inceput lucrarile de restaurare si consolidare a casei Nanu-Muscel, cladire monument istoric aflata langa academie, in Piata Romana nr. 7, vara trecuta. In spatele imobilului vechi, pe terenul ramas liber, proiectul prevede ridicarea unei cladiri noi, de 7 etaje, care va adaposti spatii de invatamant si cercetare. Arhitectii care realizeaza proiectul, biroul Graphic Studio, spun ca noua cladire va avea aceeasi inaltime ca ASE-ul si se va lipi la calcanul (n.r. perete comun intre doua case) cladirii vechi, care se vede din Piata Romana.

„Academia de Studii Economice din Bucuresti a inaugurat marti, 28 iulie a.c., Santierul din Piata Romana nr. 7 pentru continuarea lucrarilor de Consolidare, Restaurare si Extindere la constructia existenta (Corp C1) S+P+1E+M, care va avea regim de inaltime S+P+1E+M, cu un corp nou (C2) in regim de inaltime 3S+P+7E. Proiectantul general este SC Graphic Studio srl, Bucuresti (sef proiect – lector doctor REMUS ARTENIE HARSAN – arhitect), iar Antreprenorul General este SC Palex srl, Bucuresti. Valoarea contractului de construire este de 23 320 380 lei (fara TVA), iar termenul de realizare este de 24 de luni. Suprafata totala desfasurata va fi de 6.500 m2, dintre care 4.600 m2 constituie suprafata utila. Lucrarile de consolidare si restaurare ale Cladirii C1, care este monument istoric, vor fi realizate de catre experti atestati in restaurarea monumentelor istorice. Cladirea restaurata va avea acces public din Piata Romana si va fi un spatiu destinat culturii, care va gazdui Muzeul ASE, Galeria de Arta Cecilia Cutescu-Stork (deschisa din anul 2007 la etajele 1 si 2 ale Cladirii Ion N. Angelescu) si spatii pentru activitati cultural-artistice. Avand in vedere valoarea si destinatia acesteia, ASE intentioneaza sa includa cladirea in circuitul obiectivelor culturale ale Capitalei”, se arata intr-un comunicat al ASE-ului, in luna iulie 2015.

Reprezentantii biroul Graphic Studio, arhitectii care fac proiectul, au explicat cum va arata cladirea care se construieste in spatele casei Nanu-Muscel, langa ASE. „Cladirea va fi ca un ecran neutru, realizat din sticla cu insertii metalice. Acest tip de fatada este folosita des la muzee. Imobilul se va alinia la cornisa si la calcanul cladirii ASE. Nu va fi mai inalt decat acesta si va iesi in consola peste casa Nanu-Muscel. Prima autorizare pe acest proiect a avut loc in 2007. Aceasta autorizatie a expirat, iar in 2012 s-a emis una noua. La vremea respectiva erau alti proprietari. In 2012 ASE-ul a cumparat cladirea, iar autorizatia fiind valabila, in baza acesteia a inceput lucrarile in mai 2013. In luna martie a acestui an am cerut prelungirea acesteia, iar legislatia prevede emiterea unei autorizatii pentru finalizarea lucrarilor. Nu am luat alt aviz de la Ministerul Culturii deoarece exista avizele vechi si legea nu cere acest lucru. Nu s-a schimbat cu nimic situatia prin faptul ca imobilul a devenit monument istoric”, a declarat arhitectul Remus Harsan, sef de proiect, pentru HotNews.ro

Constructia cea noua are ca destinatie spatii de birouri si laboratoare de cercetare, inovare si dezvoltare, Academia de Studii Economice din Bucuresti fiind deficitara din acest punct de vedere. „Constructia va avea in subsol un garaj pe trei niveluri cu 50 de locuri de parcare pentru cadrele didactice ale universitatii. Intrucat ASE are acum peste 22 mii de studenti si peste 830 de cadre didactice, crearea acestor spatii suplimentare va permite desfasurarea activitatilor didactice in conditii optime. In completarea investitiei, pentru dotarea constructiei cu logistica necesara universitatea intentioneaza sa acceseze fonduri europene nerambursabile”, se arata in comunicatul ASE.

ASE a cumparat cladirea din Piata Romana nr. 7, in 2012, cu suma de 3,8 milioane de euro de la firma Proconces Ro, aflata in insolventa la momentul tranzactiei. In 2013, Guvernul a aprobat indicatorii tehnico-economici pentru restaurarea si extinderea cladirii, alocand pentru proiect circa 40 milioane lei.

Pentru edificarea acestui proiect exista o autorizatie de construire emisa de Primaria Capitalei in 2012 pentru vechiul proprietar, iar casa a fost cumparata impreuna cu proiectul autorizat, sustine rectorul ASE, Pavel Nastase. In 2014, ASE-ul a scos la licitatie contractul pentru executia lucrarilor. Pe 26 mai 2015, contractul a fost atribuit firmei PALEX CONSTRUCTII INSTALATII S.R.L. pentru suma de 23,32 milioane de lei fara TVA.

Casa din Piata Romana nr. 7, denumita Casa Nanu-Muscel, a apartinut profesorului dr. Ion Nanu-Muscel (1862-1938) si sotiei sale Ana, nascuta Staicovici, scrie arhitecta Silvia Colfescu pe blogul sau. „Casa a apartinut Academiei Comerciale, fiind donata in 1940 de vaduva Nanu-Muscel pentru a adaposti profesori pensionari ai Scolii si studenti. Dupa care a ajuns in proprietate privata. Initial cu doua corpuri, casa a ramas numai cu corpul principal; cel auxiliar a fost demolat abuziv in 2007. Distinsul cuplu Nanu-Muscel si-a construit casa prin 1890, in gustul vremii, un stil compozit, care inmanuncheaza elemente ale stilurilor Louis XV si Louis XVI, in maniera arhitectului I. D. Berindey-fiul”, scrie arhitecta Silvia Colfescu.

Dupa demolarea corpului din spate al cladirii, au aparut informatii in presa ca va fi demolata si casa Nanu-Muscel care la vremea respectiva nu era clasata ca monument istoric. Dupa proteste din partea societatii civile si scandalul aparut in presa, in 2013, dupa ce a fost cumparata de ASE, Ministerul Culturii a decis clasarea imobilului. Initial, au aparut in presa si declaratii ale rectorului ASE ca institutia ar vrea sa demoleze cladirea, daca este posibil. Acestea au fost apoi retrase, rectorul declarand in mai multe randuri ca isi doreste sa restureze acest imobil.

Doua ONG-uri au atacat in instanta proiectul de extindere a ASE care presupune ridicarea unui bloc de 7 etaje in spatele unei cladiri monument istoric din Piata Romana

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”