Ministrul european desemnat la Comert, despre TTIP: Ar putea fi eliminata din acordul UE-SUA posibilitatea companiilor de a ocoli justitia in litigiile cu statele. Principalele obiective

​Este posibil ca din viitorul Parteneriat Transatlantic pentru Comert si Investitii (TTIP), negociat de Uniunea Europeana cu Statele Unite ale Americii, sa fie exclusa controversata clauza ISDS, care ar da posibilitatea investitorilor sa ocoleasca instantele de judecata nationale in litigiile cu statele membre, insa este prematura o decizie in acest sens, a declarat Cecilia Malmstrom, comisarul european desemnat pentru Comert, luni, la audierea ei de catre Comisia pentru comert international (INTA) a Parlamentului European.

Intrebata dupa audieri, de catre HotNew.ro, daca este posibil ca viitorul TTIP sa nu contina prevederile ISDS (investor-state dispute settlement), Malmstrom a rapuns: „Este posibil, dar este prea devreme sa ne pronuntam”.

„ISDS este pe masa, nu putem sa facem abstractie de el. Trebuie sa imbunatatim modul in care functioneaza”, a completat ea.

Ea a precizat, insa, ca pentru o eliminare a controversatei clauze ISDS din viitorul acord de liber schimb UE-SUA este nevoie de discutii prealabile cu Consiliul Uniunii Europene, care a dat Comisiei Europene mandatul de negociere cu guvernul american.

„Daca va fi inclus in TTIP, e prea devreme sa spunem. Poate ca nu, dar va trebui sa ne uitam la posibilitati, sa ne angajam cu SUA, dar si cu Consiliul, pentru ca acesta l-a pus in mandat. Toate statele membre se regasesc in mandat. Ati auzit scepticismul astazi, dar toata lumea recunoaste ca e nevoie de o protectie pentru companiile noastre”, a mai aratat comisarul desemnat pentru Comert.

In fata deputatilor europeni din Comisia INTA, Malmstrom a subliniat ca oricum, daca se vor introduce clauzele ISDS, acestea vor respecta statul de drept si al egalitatii in fata legii.

„Trebuie sa stabilim reguli pentru a evita abuzurea de sistemul ISDS, pentru a nu se rasfrange asupra interesului public. Presedintele Juncker s-a angajat sa nu accepte ca jurisdictia instantelor din statele membre UE sa fie limitata de regimuri speciale pentru litigii intentate de investoitori. Statul de drept si principiul egalitatii in fata legii trebuie sa se aplice si in aceste cazuri”, a mai aratat ea.

In prezent, capitolul ISDS este suspendat din negocierile transatlantice cu SUA, pana cand Comisia va centraliza si analiza peste 150.000 de propuneri primite in consultarea publica privind prevederile sistemului de rezolvare a disputelor stat-companii. O analiza calitativa a propunerilor este asteptata pana la sfarsitul acestui an, a mentionat Malmstrom.

Clauza ISDS este prezenta, insa, in celalalt acord transatlantic, UE-Canada, pentru care s-au incheiat negocierile, iar comisarul desemnat s-a declarat impotriva redeschiderii negocierilor pe capitolul ISDS.

„Cred ca ar fi o greseala sa incercam sa redeschidem acordul cu Canada si, daca vom redeschide din cauza ISDS, cred ca ei vor cere redeschiderea altor capitole si va fi dificil. Cand e vorba de comertul global, stadndardele de mediu si de protectie a consumatorului sunt foarte importante pentru mine”, a explicat Malmstrom.

Cecilia Malmstrom, care detine in prezent functia de comisar european pentru afaceri interne, a fost propusa de Suedia pentru un mandat in viitoarea comisie Juncker, unde i s-a repartizat portofoliul comertului.

Ea este liberala, ca si predecesorul sau la Comert, bengianul Karel de Gucht.

In urma audierii de luni, Comisia INTA are la dispozitie 24 de ore pentru a-si face evaluarea. Un raport de evalare va fi transmis conferintei coordonatorilor din comisie si conferintei liderilor de grupuri europarlamentare, precum si presedintelui Parlamentului European, Martin Schulz. Apoi, plenul PE urmeaza sa de pronunte, prin vot, asupra viitoarei Comisii Europene Juncker, in ansamblu, pe 22 octombrie.

Alte obiective ale comisarului desemnat malmstrom pentru acordul UE-SUA:

• Mesaj pentru contestatarii TTIP. Malmstrom a aratat ca nu va repune in discutie o decizie recenta a serviciului lehal al Comisiei Europene prin care a fost respinsa o initiativa cetateneasca de a bloca TTIP. „Este un serviciu legal care a respins aceasta initiativa, pentru ca, potrivit regulemantelor initiativelor  cetatenesti, poti sa ceri noi initiative, nu poti sa ceri ca ceva aflat in curs sa fie respins. Este impotriva legislatiei, serviciul legal l-a considerat neadmisibil”, a explicat ea. In schimb, ea a sustinut ca va raspunde ingrijorarilor contestatarilor TTIP. „Bineinteles, am auzit ingrijorarile si voi gasi o cale sa abordam ingrijorarile cetatenilor, dar va trebui sa gasim alte metode”.
• Transparenta negocierilor. „Nu negociem un caord secret, in spatele usilor inchise. Comisia a facut eforturi considerabile, insa voi insista sa se faca si mai mult. Voi publica toate propunerile Comisiei si vom publica lista intalnirilor mele cu actorii implicati. De asemenea, voi publica mare parte din corespondenta mea cu organizatiile externe. Sunt pregatita sa ma asigur ca toti membrii PE vor avea acces la documentele de negociere care acum sunt transmise doar unui grup restrans, insa va trebui sa ne asiguram ca Parlamentul va avea un sistem care garanteaza confidentialitatea”.
• „In ultimii ani am urmarit aceste negocieri de la distanta si am auzit foarte multe lucruri care m-au mirat. Am auzit ca Comisia negociaza scaderea standardelor pentru alimente, ca restrange capacitatea Europei de a reglementa in domeniul sanatatii si mediului si totul prin negocieri cu usile inchise. Stiu ca acest lucru nu este adevarat. De aceea, trebuie sa pastram un dialog deschis. In primul rand, TTIP are un potential semnificativ de a crea foarte multe locuri de munca si cresere economica”.
• Vita tratata cu hormoni si organismele modificate genetic. Cecilia Malmstrom a subliniat ca indiferent de situatie, in viitorul acord UE-SUA, ca si in toate celelalte acorduri de liber-schimb ale Uniunii Europene, nu va face rabat de la standardele europene de protectie a consumatorului, a sanatatii publice si a mediului. „Nici in TTIP, nici in alte acorduri, nu vom fi de acord sa relaxam aceste standarde cand e vorba de protectia consumatorilor, a mediului sau a sanatatii publice”. „In acordul UE-Canada, ne bazam pe principiul precautiei, in sensul ca lucruri nepermise in UE, de exemplu vite hranite cu hormoni sau organisme modificate genetic necertificate, nu vor fi importate”.
• Serviciile de utilitati publice. Comisarul desemnat la Comert a insistat ca viitorul TTIP nu va afecta dreptul statelor nationale de a-si reglementa singure piata serviciilor de utilitati. Astfel, serviciile de apa sau de colectare a gunoiului nu vor face obiectul TTIP. „Este foarte important ca statele membre sa-si mentina posibilitatea de a reglementa in servicii publice: furnizarea apei, colectarea deseurilor, iar aceste elemente sunt excluse din TTIP si din toate acordurile noastre de liber schimb. Si nu am auzit de niciun membru al Organizatiei Mondiale a Comertului care ar dori sa includa gestiunea apei intr-un astfel de acord. Suntem dispusi sa includem in ISDS ca legiuitorul national si local are dreptul sa legifereze pentru a-si proteja interesul public si nu va fi posibila anularea acestui fapt prin ISDS”.  
• Energia. Malmstrom isi propune ca viitorul TTIP sa contina un capitol separat privind energia, care sa permita Uniunii Europene sa importe hidrocarburi din SUA, pentru diversificarea furnizorilor energetici. „Vrem sa includem energia ca un capitol special in TTIP. Va fi un capitol greu, dar trebui sa eliminam obstacolele si apoi ramane la latitudinea SUA daca vor sa-si utilizeze energia”.
• Brandurile europene agricole si non-agricole. Cecilia Malmsorm recunoaste ca in negocierile cu SUA va fi dificil pentru UE sa-si mentina actualul sistem european de protectie a produselor specifice prin indicatii geografice care statueaza ca anumite denumiri pot fi folosite doar de marfurile produse in regiunile respective. „In acordul cu Canada, Comisia a reusit cu succes sa protejeze 145 de indicatii geografice, inclusiv cele mai cunoscute din agricultura si nu este un secret ca va fi mult mai greu cu SUA, dar nu am renuntat. Conditia este sa avem o lista asupra careia sa cadem de acord la nivel global, la OMC Colegul Barnier (michel Barnier, actualul comisar european pentru piata interna) lucreaza o lista de produse care nu provin din agricultura care sa fie incluse in indicatiile geografice, este o munca pe care a inceput-o si care va fi continuata de urmatoarea comisie. Este o ambitie a noastra sa obtinem aceste lucruri, s-ar include elemente din domeniul tehnologic, al inovatiei”.
• Medicamente. „Este un subiect general al standardizarii si recunoasterii reciproce (a mediacmentelor, intre SUA si UE – n.r.). Aici se pot obtine cele mai mari castiguri, fara a scadea standardele in niciun fel. Am putea gasi proceduri comune de autorizare, proceduri comune in general, atat in domeniul farmaceutic cat si in altele. Ar conduce la produse mai ieftine pentru cetatenii nostri”.