Câtă „avere” are România. BNR: Analiza averii pe cap de locuitor arată o polarizare puternică, alimentând neîncrederea românilor în instituții și tensiunile sociale

Avuția națională a României era de circa 637 miliarde de euro, crescând de 2,6 ori în ultimii 20 de ani, se arată în Raportul BNR privind stabilitatea. Averea populației era de 247 mld. euro, adică aproape 40% din „averea întregii țări.

Potrivit documentului, se admite că indicatorul Produs Intern Brut (PIB) este un indicator „util, standardizat, înțeles și aplicat unitar, comparabil în timp și între țări, însă insuficient pentru a surprinde potențialul de dezvoltare a unei țări”.

Măsurarea cuprinzătoare a avuției naționale completează informația furnizată de PIB și oferă o imagine mai amplă asupra tendințelor economice și sociale ale unei țări, se arată în Raport.

Conform analizelor Băncii Mondiale, capitalul uman este cea mai importantă componentă a avuției naționale, fiind un motor esențial al creșterii economice durabile și al reducerii sărăciei, mai notează autorii.

Acesta reprezintă, în medie, aproximativ două treimi din avuția totală la nivel global. În cazul României, estimările Băncii Mondiale indică o proporție de circa 63 la sută a avuției umane în totalul avuției naționale.

Totuși, datele provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor din anul 2021 arată faptul că vulnerabilitățile la adresa capitalului uman din România s-au accentuat, populația rezidentă continuându-și tendința descendentă, fenomenul de îmbătrânire demografică adâncindu-se iar indicele de îmbătrânire demografică depreciindu-se, în timp ce nivelul de educație a populației clasează România pe ultimul loc la nivel european.

Pe lângă capitalul uman, se constată o importanță în creștere a schimbărilor climatice în relație cu avuția națională

Pe lângă capitalul uman, se constată o importanță în creștere a schimbărilor climatice în relație cu avuția națională, acestea determinând atât potențiale oportunități de creștere a avuției naționale cu investiții relativ modeste, cât și riscuri semnificative determinate de creșterea intensității și frecvenței șocurilor externe asupra dezvoltării avuției.

Analiza avuției naționale pe locuitor pune în evidență un nivel relativ redus și o polarizare puternică în România, alimentând neîncrederea populației în instituțiile publice și tensiunile sociale.

Avuția națională pe locuitor înregistra în anul 2019 un nivel de 32,7 mii euro în România, în creștere de 2,9 ori, respectiv cu 21,4 mii euro, față de anul 2003 (Graficul A), situându-se sub media UE27 (de 3,1 ori mai mare) și plasându-se doar înaintea Bulgariei (28,3 mii euro pe locuitor) și a Greciei (21,2 mii euro pe locuitor).

Astfel, se conturează necesitatea unor acțiuni precum:

Completarea măsurilor de creștere economică cu cele vizând consolidarea avuției naționale. Studiul consideră importante politicile industriale, demografice și de îmbunătățire a educației populației, acestea având un impact favorabil asupra componentelor avuției. În acest sens, Banca Națională a României are în vedere demararea unor proiecte de educație financiară și în sfera companiilor nefinanciare, precum și creșterea gradului de pregătire profesională a salariaților din bănci.

Intensificarea aportului mediului academic în studierea componentelor mai puțin examinate ale avuției naționale a României, cum ar fi capitalul uman și cel social.

Nu în ultimul rând, analiza consideră esențială includerea în cadrul avuției naționale a terenurilor și resurselor naturale și cuantificarea în mod unitar a componentei privind capitalul uman. Importanța acestei acțiuni devine cu atât mai ridicată în contextul evoluțiilor demografice recente, precum și al amplificării decalajelor de inovație la nivel global.

Conform legislației europene, avuția națională este definită drept „situația contabilă a valorii activelor deținute economic și a pasivelor neachitate ale unei unități instituționale sau ale unui grup de unități”. Avuția națională este compusă, în mod tradițional, din active nefinanciare și financiare. În cadrul activelor nefinanciare sunt incluse activele fixe, stocurile, obiectele de inventar și activele nerezultate din procesul de producție, cum ar fi resursele naturale, în timp ce categoria activelor financiare este compusă din aur monetar și DST, numerar și depozite, titluri de natura datoriei, credite, participații și unități ale fondurilor de investiții, sisteme de asigurări, de pensii și scheme de garanții, instrumente financiare derivate, precum și alte conturi de primit/plătit.