INFOGRAFIC Analiza HotNews.ro Scurta privire asupra situatiei demografice romanesti. O invitatie la dezbatere

Populatia Romaniei continua sa se diminueze, numai intre 2010-2012 „disparand” circa 106.000 de persoane, potrivit unei cercetari a INSSE finalizate in urma cu doua zile si obtinuta de HotNews.ro. Reducerea populatiei este mai puternica in orase decat in sate si comune, doar cateva judete inregistrand sporuri naturale pozitive. Structura pe varste a populatiei confirma procesul de imbatranire demografica din Romania si cresterea numarului si a ponderii populatiei varstnice (de 65 ani si peste).

Piramida varstelor este o adevarata „radiografie” a populatiei care indica tendintele pe termen lung ale fertilitatii si mortalitatii cat si efectele de scurta durata ale migratiilor, politicilor demografice ori schimbarilor intervenite

• Natalitatea- stam prost. A venit vremea unor masuri de incurajare a ei

Reducerea mai accentuata a numarului de nascuti-vii fata de scaderea numarului de decese a condus, in anul 2011, la un spor natural negativ de -55,2 mii persoane (-47,5 mii persoane in 2010). In anul 2011, sporul natural negativ a fost de 1,3 ori mai mare pentru populatia masculina decat pentru cea feminina, datorita mai ales supramortalitatii masculine. Comparativ cu anul precedent, in anul 2011 valorile negative ale sporului natural au crescut atat la barbati (de la -29 mii in 2010 la -31,2 mii persoane) cat si la femei (de la -18,6 mii in 2010 la -24 mii persoane).

In 2011 se remarca scaderea valorii negative dinmediul rural (de la -47,8 mii la -47,2 mii persoane) si trecerea de la sporul pozitiv la cel negativ in mediul urban (de la 0,3 mii la -8,0 mii persoane).

Majoritatea judetelor au inregistrat valori negative ale sporului natural cu exceptia judetelor Brasov, Iasi, Ilfov si Suceava. Valori negative ale sporului natural de peste -3 mii de persoane, au fost consemnate in judetele: Prahova, Dolj si Teleorman.

Comparativ cu anul 2010, in anul 2011, sporul natural a scazut in 33 de judete (cel mai mult in Municipiul Bucuresti cu -1,9 mii persoane) si a crescut in 9 judete (cel mai mult in judetul Vaslui cu +380 de persoane).

Pe regiuni de dezvoltare, sporul natural a scazut in toate regiunile cu exceptia regiunii Sud-Vest Oltenia.

• Pentru prima oara in ultimele patru decenii, la 1 ianuarie 2012 ponderea populatiei tinere este egala cu ponderea populatiei varstnice (15,0%

Structura pe sexe si pe varste a unei populatii este deosebit de importanta prin consecintele sale la nivelul social pentru ca imprima o serie de caracteristici modului de trai, consumului economic, comportamentului cultural si nu in ultimul rand mentalitatilor. Schimbarile care au avut loc in dinamica populatiei sunt rezultatul direct al tendintelor inregistrate la nivelul fenomenelor demografice (natalitatii, mortalitatii si migratiei).

Structura pe varste a populatiei poarta amprenta caracteristica a unui proces de imbatranire demografica, datorat in principal scaderii natalitatii, care a determinat reducerea absoluta si relativa a populatiei tinere (0-14 ani).

In paralel, cresterea sperantei de viata a determinat cresterea numarului si ponderii populatiei varstnice (de 65 ani si peste).

Piramida varstelor este o adevarata „radiografie” a populatiei in care fiecare varsta are propria sa istorie. Ea reflecta tendintele pe termen lung ale fertilitatii si mortalitatii cat si efectele de scurta durata ale migratiilor, politicilor demografice ori schimbarilor intervenite intr-un secol de istorie demografica. Mentinerea de lunga durata a natalitatii la un nivel scazut a ingustat si mai mult baza piramidei. Efectele demografice si economice ale acestei evolutii se vor resimti in timp si vor atrage schimbari la nivelul diferitelor subpopulatii (populatia scolara, populatia de varsta fertila, populatia in varsta de munca).

Pentru prima oara in ultimele patru decenii, la 1 ianuarie 2012 ponderea populatiei tinere este egala cu ponderea populatiei varstnice (15,0%). Comparativ cu 1 ianuarie 2011, in 2012 se remarca scaderea ponderii populatiei tinere 0-14 ani (de la 15,1% la 15,0%) in paralel cu cresterea ponderii populatiei varstnice de 65 ani si peste (de la14,9% la 15,0%).

• Populatia adulta (15-64 ani) reprezinta 70% din populatia totala, in scadere cu aproape 50.000 persoane fata de 2011. In cadrul populatiei adulte a crescut numeric semnificativ populatia grupei de varsta 40-44 ani (cu 98 mii persoane) si a scazut cea a grupelor de varsta 20-24 ani (cu 99 mii prsoane), si 50-54 ani (cu 68 mii persoane).

  

• Schimbari importante au avut loc si in cadrul structurii pe varste si sexe a populatiei varstnice. Numarul varstnicilor „tineri” (70-74 ani) a scazut cu peste 36 mii persoane. A crescut insa populatia din grupa 75-79 ani cu aproximativ 18 mii persoane si numarul varstnicilor „batrani”de 85 ani si peste cu 15 mii persoane.

• La inceputul anului 2012 persoanele varstnice de 80 ani si peste, „longevivii”, detineau 3,3% din totalul populatiei, proportia fiind superioara la femeile varstnice (4,2% la femei fata de 2,5% la barbati) si in special in mediul rural.

• Implicatiile sociale si economice ale cresterii rapide

Implicatiile sociale si economice ale cresterii rapide, mai ales a segmentului populatiei „foarte batrane” (peste 80 ani), sunt foarte importante. Daca grupele „mai tinere” ale populatiei varstnice pot fi inca active din punct de vedere economic, fiind capabile sa se intretina singure, cei „foarte batrani”, mai ales femeile, sunt tot mai dependenti de ceilalti, necesitand suport social si medical special.

Structura populatiei pe varste si medii rezidentiale confirma faptul ca procesul de imbatranire demografica este mai accentuat in rural. In mediul rural numarul populatiei varstnice este mai mare decat cel din mediul urban de 1,2 ori.

• Raportul de masculinitate, la 1 ianuarie 2012, s-a mentinut la 948 persoane de sex masculin la 1000 persoane de sex feminin. Pana la varsta de 45 ani, numarul barbatilor a fost mai mare decat cel al femeilor. Dupa aceasta varsta numarul femeilor devine mai mare, ajungand la grupele de varsta de peste 80 ani de 1,8 ori mai mare decat cel al barbatilor

Aproape 18,3% din populatia rurala a depasit varsta de 65 ani, in totalul populatiei feminine rurale ponderea femeilor varstnice fiind de 21,7%.

Indicele de imbatranire demografica si raportul de dependenta demografica au fost direct influentate de scaderea numarului de copii (in principal) si de cresterea populatiei varstnice. In 2012, ponderile egale (15%) ale populatiei tinere si varstnice au determinat ca indicatorul de imbatranire sa fie de 100 de varstnici la 100 de tineri. In cazul raportului de dependenta 100 persoane adulte sustin economic 43 de persoane tinere si varstnice.

Varsta medie a populatiei tarii a crescut de la 39,8 ani (2011) la 40 ani (2012), varsta medie ce caracterizeaza tarile cu o populatie „adulta”. Populatia feminina, cu o varsta medie de 41,5 ani a fost si la 1 ianuarie 2012 mai imbatranita decat cea masculina cu 3 ani.

Varsta medie a populatiei din mediul rural a fost de 40,5 ani, mai mare cu 0,8 ani decat cea urbana (39,7 ani). In mediul urban, varsta medie a populatiei feminine este cu 2,8 ani mai mare decat cea a populatiei masculine, iar in mediul rural cu 3,3 ani.

La inceputul anului 2012, contingentul feminin fertil de 15-49 ani a fost de 5328,6 mii (48,6% din totalul populatiei feminine), in scadere cu aproape 28 mii persoane fata de aceeasi perioada a anului anterior. Structura pe grupe de varsta a populatiei feminine de 15-49 ani a evoluat diferit. Generatiile nascute dupa decretul de interzicere a avorturilor din 1966 au determinat cresterea ponderii grupei de varsta 40-44 ani. In schimb, populatia din segmentul 45-49 ani a inregistrat o scadere semnificativa.

Diferentieri in structura pe varste a populatiei apar mai pregnant in profil teritorial, determinate de variatia teritoriala a fenomenelor demografice si a miscarii migratorii a populatiei.

• Vaslui este judetul cel mai tanar, cu o pondere a populatiei 0-14 ani de 18,4% urmat de judetul Suceava (18,0%), la polul opus situandu-se judetele Braila, Cluj, Olt, Hunedoara, Teleorman si Municipiul Bucuresti, cu ponderi de sub 14%.

• Judetele Buzau, Giurgiu si Teleorman au inregistrat un procent ridicat al populatiei varstnice (de peste 18,0%), in timp ce in judetele Constanta, Iasi si Satu Mare ponderile au fost sub 13%. Comparativ cu anul precedent, ponderea populatiei de 65 ani si peste a crescut in toate judetele.

Populatia de 15-64 ani a avut o pondere de peste 72% in judetele Brasov, Sibiu, Timis si municipiul Bucuresti si sub 67% in judetele Botosani, Calarasi, Giurgiu, Vaslui si Teleorman.

Populatia de 65 ani si peste a crescut in toate judetele. La inceputul anului 2012 ea reprezinta peste 17% din populatia totala a judetelor Buzau, Calarasi, Giurgiu,Teleorman si Valcea iar sub 13%, in Constanta, Iasi si Satu Mare.

• Regiunea Nord-Est a inregistrat, la 1 ianuarie 2012 ponderea cea mai mare a populatiei tinere (17,1%), la polul opus situandu-se regiunea Bucuresti-Ilfov (cu 13,2%). Ponderea populatiei adulte a oscilat intre 72,7% (regiunea Bucuresti-Ilfov) si 68,3% (regiunea Nord-Est).

• Cele mai „imbatranite” au fost regiunile Sud-Muntenia si Sud-Vest Oltenia, cu ponderi ale populatiei varstnice de 16,8% si respectiv 16,5%.

• Din punct de vedere al situatiei juridice, a crescut ponderea copiilor nascuti-vii in afara casatoriei (de la 27,7% in anul 2010 la 30,0% in 2011). In mediul rural frecventa nasterilor in afara casatoriei (35,8%) a fost mai mare comparativ cu cea din mediul urban (25,1%). Cea mai mare parte a copiilor nascuti in afara casatoriei provin de la tinerele pana in 25 ani (59,7%).

• Femeile din mediul rural au continuat sa nasca la o varsta mai tanara (26,3 ani) comparativ cu cele din urban (28,8 ani). Decalajul intre urban si rural se mentine si in cazul varstei mamelor care sunt la prima nastere (27,7 ani in urban si 23,6 ani in rural). Ca si in anii precedenti cele mai multe nasteri s-au inregistrat in lunile de vara.

• In anul 2011, 54,0% din totalul avorturilor au fost facute de tinerele pana in 30 ani. Intensitatea cea mai mare a avorturilor s-a inregistrat la grupa de varsta 30-34 ani.

• Cum sta Europa la acest capitol?

La 1 ianuarie 2012, populatia Uniunii Europeane a fost de 503,5 milioane locuitori. Aproape trei sferturi este localizata in doar sase dintre cele 27 tari componente (Germania, Franta, Marea Britanie, Italia, Spania, Polonia). Acest aport de populatie vine pe fondul unui declin demografic cu care se confrunta aproape toate Statele Membre ale Uniunii.

Din punct de vedere al structurii populatiei, in 2011, ponderea populatiei tinere 0-14 ani (15,6%) a fost devansata de ponderea populatiei varstnice de 65 ani si peste (17,4%). Irlanda si Franta sunt tarile cu ponderea cea mai mare a populatiei tinere, la polul opus aflandu-se Germania, Letonia si Bulgaria. In topul tarilor cu cea mai numeroasa populatie varstnica (65 ani si peste) sunt Italia si Germania. In Italia, Franta, Germania si Suedia s-a inregistrat cea mai mare pondere (de peste 5%) a persoanelor de 80 ani si peste.

Proportia populatiei in varsta de munca (15-64 ani) in UE-27 a fost, in 2011, de 67,0%, in cadrul acesteia ponderea populatiei de 25-49 ani a fost de 35,8%, iar cea a populatiei de 50-64 ani de 19,1%. Populatia in varsta de 25-49 ani este cel mai bine reprezentata in Spania, Luxemburg si Slovenia (cu ponderi intre 38,0% si 40,0%), la cealalta extrema situtandu-se Finlanda si Suedia (cu ponderi de 32,1% si respectiv 32,8%). In cadrul tarilor cu o populatie activa potential imbatranita pot fi mentionate Malta si Finlanda cu ponderi ale grupei de varsta 50-64 ani peste 21,0%.

Rata totala a fertilitatii a scazut sub nivelul necesar inlocuirii simple a populatiei (aproximativ 2,1 copii la o femeie), ajungand la 1,59 copii la o femeie. Tinerele cupluri au mai putini copii si acestia nascuti la o varsta mai inaintata. Tarile membre, in special Franta, Irlanda si tarile nordice, care detin politici prietenoase de sustinere a familiei si copilului au inregistrat ratele cele mai mari de fertilitate si o participare crescuta a femeilor pe piata muncii.

Scaderea ratei fertilitatii corelata cu cresterea sperantei de viata (76,7 ani pentru barbati si 82,6 ani pentru femei in 2010) la nivelul Uniunii Europene, a condus in ultimii 30-40 de ani la imbatranirea progresiva a populatiei, proces care va continua sa se amplifice in urmatorii 50 de ani.

Schimbarile demografice genereaza schimbari profunde si in structura sociala, cu implicatii importante la nivelul bugetelor de stat, a sistemului de pensii si a politicilor publice. Imbatranirea populatiei atrage, inevitabil, si imbatranirea fortei de munca, ceea ce presupune o adaptare a economiei, a pietei muncii si a conditiiilor la locul de munca la aceste schimbari.

[View the story „Test” on Storify]