Unda de soc a crizei datoriilor suverane afecteaza Ungaria: Forintul se depreciaza, iar randamentele titlurilor de stat cresc

Unda de soc a crizei din zona euro afecteaza si statele din afara acestei regiuni, iar una din tarile care resimt din plin impactul este Ungaria, se arata intr-o analiza a Financial Times. Astfel, la cele trei licitatii de titluri de stat organizate de autoritatile de la Budapesta in ultima saptamana investitorii au cerut randamente sensibil mai mari decat la emisiunile anterioare, iar forintul s-a depreciat pana la mimine record.

Acest lucru alimenteaza inflatia si ii afecteaza pe sutele de mii de unguri care au luat credite ipotecare in valuta in anii de boom, cand forintul era mult mai puternic.

Agentiile de evaluare financiara Fitch si Standard & Poor’s au revizuit perspectiva ratingului Ungariei, care se afla pe ultima treapta din categoria „investment grade”, la negativ, ceea ce inseamna ca retrogradarea ratingului in categoria „junk” ar putea fi doar o problema de timp.

Avand cea mai mare datorie guvernamentala din randul statelor est europene, Ungaria se confrunta cu o scadere a fluxurilor de credit pe fondul aversiunii la risc a investitorilor si a inrautatirii perspectivelor economice din zona euro – cea mai mare piata pentru exporturile sale.

Investitorii se tem acum ca situatia dificila din Ungaria ar putea prefigura un nou val de probleme in tarile din Europa Centrala si de Est, care a fost grav afectata de criza financiara din 2008.

Reprezentantii partidului de guvernamant, Fidesz, nu inteleg insa de unde provin temerile investitorilor. Ei arata ca au facut eforturi pentru a controla deficitul bugetar, care ar trebui sa ajunga la 2,5% din PIB in 2012, si au inceput sa reduca datoria guvernamentala, de 80% din PIB, mostenita de la administratia precedenta.

„Nu suntem Grecia. Banuim o serie de actiuni speculative in spatele acestei situatii”, a declarat Zoltan Kovacs, purtatorul de cuvant al Executivului.

Laszlo Akar, vice-presedinte al GKI, un institut de cercetare economica din Budapesta, este de acord ca presiunea la care este supusa Ungaria de pietele financiare „nu este justificata de evolutia bugetului”.

La randul sau, Janos Samu, macro-economist la Concorde Securities din Budapesta, arata ca exporturile puternice si excedentul de cont curent al Ungariei, impreuna cu fondurile UE atrase, ar trebui sa puna tara intr-o pozitie mai favorabila.

Multi economisti sustin insa ca Ungaria ar putea fi penalizata din cauza politicilor „neortodoxe”.

Dupa castigarea alegerilor din aprilie 2010, guvernarea Fidesz a suspendat programul cu Fondul Monetar International, care a oferit Ungariei un imprumut de urgenta in 2008. Autoritatile doreau in schimb sa stimuleze cresterea economica si sa creasca temporar deficitul bugetar.

Comisia Europeana a insistat insa ca Budapesta sa continue reducerea deficitului, fortand guvernul sa isi revizuiasca strategia. Economistii spun ca dupa schimbarea strategiei politicile guvernului au parut de multe ori improvizate.

Autoritatile au aprobat unele reduceri fiscale planificate, dar pentru a nu avea probleme cu veniturile bugetare au anuntat o taxa aplicata bancilor si taxe de criza asupra sectorului telecom, comertului cu amanuntul si energetic, ceea ce a deranjat investitorii.

Guvernul a starnit in continuare controverse prin trecerea economiilor populatiei de la sistemul de pensii private obligatorii inapoi la fondul de pensii de stat. Cel mai recent caz, a iritat in special bancile cu capital strain prezente in aceasta tara. Executivul a oferit persoanelor care au accesat un credit ipotecar sansa de a-si achita imprumuturile la rate de schimb scazute in mod artificial, pierderile rezultate urmand a fi suportate de catre institutiile de credit.

„Probabil ca pietele au inteles abia acum efectele economice ale evolutiilor institutionale negative din Ungaria de la ultimele alegeri”, a mai spus Laszlo Akar.

Analistii arata ca rezervele valutare ale Ungariei, de 52 miliarde de euro, ar permite supravietuirea statului in prima jumatate a anului viitor fara finantare externa.

Pentru a usura presiunea asupra forintului, Timothy Ash, analist pe piete emergente la Royal Bank of Scotland, sugereaza ca Ungaria trebuie sa majoreze rata dobanzii de politica monetara, sa utilizeze rezervele pentru a-si apara moneda sau sa apeleze la FMI.

Banca centrala a indicat marti ca ar putea majora treptat dobanda de politica monetara, de la 6% in prezent, insa analistii Citigroup avertizeaza ca acest lucru ar reprezenta „un glont in cap” pentru economie.

Saptamana aceasta, Janos Lazar, seful grupului parlamentar al Fidesz, nu a exclus reluarea discutiilor cu FMI, insa linia oficiala a guvernului ramane ca nu intentioneaza sa faca acest lucru.