​VIDEO Un belgian va fi primul om din lume care isi va implanta pe brat piele "antiglont" intarita cu matase de paianjen

Artista olandeza Jalila Essaidi si biolog specializat in domeniul celulelor Abdoelwaheb El Ghalbzouri au reusit, in premiera, in luna iunie, sa amestece fire sintetice de panza de paianjen cu pielea umana pentru a produce un material foarte rezistent care poate opri un glont de pusca tras la jumatate din viteza normala. Acum, intr-un articol care prezinta detalii despre aceatsa inventie, Reuters anunta ca un belgian va fi primul care-si va implanta pe unul din bratele sale o bucata din super-pielea imbunatatita cu matase de paianjen.

Ceea ce a inceput ca un exercitiu artistic si science-fiction ar putea sa se dovedeasca a fi un miracol medical care ar putea ajuta persoanele cu arsuri de piele, ar putea ajuta la o mai buna regenerare osoasa si intr-o zi chiar sa ofere pielii umane proprietati anti-glont.

Tot experimentul s-a numit „2.6g 329m/s”, titlu ce reprezinta greutatea maxima si viteza unui glont de pusca de calibrul .22, munitie fata de care o vesta antiglont standard poate proteja o persoana. Experimentul artistico-stiintific s-a desfasurat in aceasta vara, insa informatiile inca se raspandesc si acum in presa din intreaga lume.

Desi nu a oprit vreun glont la viteza maxima, pielea umana imbunatatita cu matase de paianjen a reusit sa opreasca mai multe gloante la viteze mult mai mici. „Dar chiar si asa, cu pielea putin gaurita, tot este un mare succes”, scrie Jalila Essaidi pe site-ul sau.

Pielea speciala creata de echipa olandeza va deveni in curand parte din portofoliul neobisnuitului colectioanar de arta belgian Geert Verbeke, noteaza Reuters. El intentioneaza sa aplice o parte din pielea imbunatatita cu panza de paianjen in bratul sau in cursul acestui an.

„Astfel se conecteaza natura, stiinta si arta. Daca pun pe bratul meu arta pe care Jalila a facut-o, atunci o voi avea mereu cu mine”, a spus Verbeke, care are un interes special in apropierea domeniul artelor de cel al stiintelor naturale.

Cum a fost imbinata pielea umana cu matasea de paianjen

Tot pe site-ul artistei olandeze este descris modul in care s-a obtinut cantitatea necesara de matase de paianjen. Jalila Essaidi scrie ca, in urma unui articol din revista Science, a aflat ca Dr. Randy Lewis de la Universitatea din Utah a reusit sa izoleze gena paianjenilor care produce matase si a reusit sa o adauge la genomul unei capre.

Pentru proiectul echipei olandeze, Dr. Lewis a donat o parte din matasea obtinuta de la caprele modificate genetic. Materialul de zece ori mai rezistent decat otelul a fost apoi amestecat cu pielea umana pentru a produce un material sintetic foarte rezistent.

Biologul El Ghalbzouri a declarat ca matasea produsa de paianjeni este de trei ori mai rezistenta decat kevlarul folosit la vestele antiglont purtate de militari. „Din moment ce vestele antiglont sunt realizate din 33 de straturid e kevlar, folosind mai multe straturi de panza de paianjen ar putea sa se dovedeasca eficace in oprirea unui glont”, a spus biologul

Desi nu va inlocui kevlarul prea curand in realizarea vestelor antiglont, echipa olandeza sustine ca noua piele sintetica ar putea avea diferite utilizari in domeniul medical.

El Ghalbzouri si Essaidi vad un adevarat potential al combinatiei de piele umana si matase de paianjen atunci cand vine vorba de grefe de piele pentru pacientiic are au suferit arsuri.

„Aceasta piele este mult mai puternica si mai dura decat pielea normala … Se poate face, de asemenea, bucati mult mai amri de piele” a declarat Jalila Essaidi pentru Reuters. „Straturile de panza de paianjen incorporate in piele permite cultivarea de foi mult mai mari de tesut”, a adaugat ea.

Potrivit echipei olandeze, unele studii arata ca incorporarea matasii normale in ranile de arsuri incurajeaza o vindecare mai rapida si mai putine cicatrici, asa ca echipa vrea sa vada acum daca incorporarea a matasei de paianjen in tratamentul de arsuri are rezultate similare.

In timp ce celulele umane par sa adere bine la firele de panza de paianjen, este nevoie de o cercetare mai amanuntita, a precizat El Ghalbzouri.