Inauntrul WikiLeaks, marturisirile unui tradator: un fost insider german de la Wikileaks publica o carte despre vremurile petrecute "la cel mai periculos website din lume"
Sentimente inselate si marea cacealma WikiLeaks. Pe aceste doua coordonate se inscriu marturisirile lui Daniel Domscheit-Berg, din cartea sa lansata vineri, la Berlin. „Inside WikiLeaks” (n.r. Inauntrul WikiLeaks) reda vremea petrecuta de autor „la cel mai periculos website din lume”. Cartea a aparut simultan in 19 tari si pare o actiune revansarda, a celui care pretinde ca ar fi fost mana dreapta a lui Julian Assange.
Inca inainte de aparitia cartii, Assange l-ar fi acuzat pe Domscheit-Berg ca ar fi fost platit de FBI, pentru a-l discredita. Se vorbeste de sabotajul actiunii Wikileaks, iar avocatul lui Assange ii cere inapoi lui Berg „datele sustrase“.
In numele lui Julian Assange – fondatorul sitului de dezvaluiri, care se afla acum in ancheta pentru acuzatii de sex neprotejat venite din Suedia, avocatul german Johannes Eisenberg a dat miercuri o declaratie de presa „referitoare la afirmatiile lui Domscheit-Berg“. In declaratia facuta de avocat si citata de publicatia Focus, se cer „fondurile de date sustrase“ si se spune ca el, Eisenberg, are mandatul „sa actioneze impotriva calomniilor raspandite de Berg impotriva domnului Assange“.
„Domscheit-Berg ar fi declarat ca a deteriorat sistemul central al platformei care prelua documente si ca a furat material“ se mai afirma in articolul din publicatia sus-numita, precizandu-se ca „sabotajul a impus o innoire complexa a tehnicii de preluare a documentelor“, dupa cum „ar fi explicat WikiLeaks intr-o declaratie facuta publica in Internet“.
Concomitent, activistii WikiLeaks ar fi declarat ca rolul lui Domscheit-Berg in organizatie ar fi fost limitat. Desi „s-a dat, in presa, drept programator, specialist in computere, expert in securitate, arhitect, redactor, fondator, director si purtator de cuvant“, el ar fi fost doar purtatorul de cuvant al WikiLeaks din Germania, s-ar mai fi precizat in declaratia de presa a WikiLeaks, citata de Focus.
Domscheit-Berg ar fi replicat intr-un blog al publicatiei americane Forbes, explicand ca ar fi decis blocarea intrarii de date prin Wikileaks, deoarece si-a pierdut increderea in Julian Assange. Berg a confirmat primirea scrisorii de la avocatul acestuia, Johannes Eisenberg, insa aceasta n-ar fi cuprins acuzatii concrete, de incalcare a legii.
In apararea sa, Berg a mai spus ca el n-avea de fapt acces la codul software-ului folosit pentru preluarea de date de catre WikiLeaks. Referitor la pregatirea sa profesionala, el a spus ca ar avea doua diplome de studii, in domeniul calculatoarelor.
Daniel Domscheit-Berg s-a nascut in 1978 si intre 2002-2005 a studiat informatica aplicata la facultatea tehnica la la Mannheim. Pana in anul 2009, el a lucrat ca inginer de retea la Electronic Data Systems, unde absolvise anterior practica din cadrul studiului dual. Punctele sale profesionale forte ar fi fost securitatea IT si tehnologia WLAN.
Berg este casatorit cu Anke Domscheit-Berg, directoare la Microsoft. Inca din 2007, Berg i s-a alaturat lui Assange in proiectul platformei de dezvaluiri Wikileaks, pe care insa a parasit-o la inceputul anului 2009, cand s-a mutat la Berlin. Sub pesudonimul Daniel Schmitt, el a fost, timp de un an, purtatorul de cuvant al WikiLeaks Germania.
Cartea „Inside WikiLeaks“ a scris-o Berg in colaborare cu Tina Klopp, o jurnalista nascuta in 1976 la Hamburg. In prezent, ea lucreaza la publicatia germana Zeit online. Editia germana a cartii a aparut vineri,11 februarie, la editura Econ si cuprinde 304 de pagini de dezvaluiri ale unui fost insider al platformei care a pus pe jar guverne si personalitati politice ale lumii.
Dupa publicarea a sute de mii de documente despre razboaiele din Afghanistan si Irak, WikiLeaks a dat lovitura, la finele anului trecut. In 28 noiembrie 2010, WikiLeaks incepe sa faca publica prima transa din cele 243.270 de telegrame diplomatice, trimise la ministerul de externe al SUA de la ambasadele si consulatele americane din intreaga lume, ca si 8.017 directive de la minister la misiunile diplomatice americane.
Ministrul de externe italian, Franco Frattini, a spus, la demararea actiunii, ca dezvalurile vor fi un „11 septembrie in istoria diplomatiei”.
Desi s-au facut imense presiuni asupra sefului WikiLeaks, Julian Assange, s-a incercat un atac asupra serverelor platformei din internet si i s-au blocat conturile pentru donatii, operatiunea de dezvaluire a continuat, intr-un exercitiu de impunere a transparentei la nivel guvernamental. Actiunea a fost sustinuta si de presa libera, tiparita sau online.
Documentele publicate de WikiLeaks au fost trimise anterior publicarii, de fiecare data, unor prestigioase publicatii de presa. Intre acestea s-au numarat Der Spiegel (Germania), New York Times (SUA), The Guardian (UK), Le Monde (Franta) si El Pais (Spania). Publicatiile au analizat din punct de vedere al autenticitatii si periculozitatii informatiei, timp de luni de zile, depesele diplomatice de pe CD-ul cu datele compromitatoare pentru diplomatia americana. Apoi, cu pastrarea anonimitatii unor informatori si a secretului de stat al unor operatiuni, le-au facut publice.
Mai toata presa din lume s-a hranit din informatiile puse la dispozitie de indraznetul site. Iata insa ca un neamt, fost wikileaker, incepe insusi dezvaluirile despre culisele si atmosfera de la „cel mai periculos website din lume“.
In toamna lui 2007 a luat prima data contact Daniel Berg, care pe atunci lucra ca inginer de retea la o mare firma din IT, cu Wikileaks. Platforma exista deja de un an. Fascinat de proiect, Berg si-ar fi dat demisia la firma unde lucra si i s-ar fi alaturat lui Julian Assange.
Berg scrie ca ar fi devenit mana dreapta a australianului fondator al platformei de dezvaluiri, care era doar „o intreprindere cu doi oameni“, in mare parte dirijata chiar din subsolul locuintei din Wiesbaden a lui Berg. Acesta mai scrie si ca, pana in 2009, toate documentele au fost luate in primire doar de el si Assange, nimeni altcineva nu le-ar fi verificat autenticitatea.
In spatiul public insa, WikiLeaks ar fi afirmat ca se bucura de suportul a cateva sute de persoane. Berg zice insa ca, in acest cerc de sustinatori si voluntari ar fi figurat pur si simplu persoane trecute pe o lista „fara obligatii“ a WikiLeaks, care n-ar fi activat vreodata, in cadrul platformei.
Domscheit-Berg vorbeste despre prietenie, inselaciune, tradare, despre idealism si coruptie, despre faima si puterea pe care o da detinerea de secrete. Despre fostul sau prieten Julian Assange, el scrie.: „Eram odata cei mai buni prieteni, Julian si cu mine. Sau, cel putin, cam asa ceva“. Berg se plange insa de toanele fondatorului WikiLeaks, care, in cazul unor greseli, l-ar fi amenintat chiar ca-l „va vana si ucide“. In acest context, Berg isi aduce aminte, ca un fel de avertisment, ca Assange i-ar fi sugrumat motanul, „pe Herr Schimtt“.
„Daca partea adversa ar fi stiut ca noi eram doar doi tineri cu gura mare si cu o vechitura de masina (n.r. computer), ar fi avut sansa sa opreasca ascensiunea WikiLeaks“, mai scrie autorul, sugerand ca platforma de dezvaluiri ar fi inceput cu o mare cacialma. Cu toate dezamagirile sale din timpul activitatii pentru WikiLeaks, Domscheit-Berg recunoaste insa ca „ideea a fost geniala. Poate prea geniala, pentru a functiona de prima data“.
Acum, Domscheit-Berg vrea sa-si fondeze propriul site de dezvaluiri, OpenLeaks. Cu know-how-ul si datele de la WikiLeaks? Nu stim. Cert este ca Julian Assange, „paralizat“ in Marea Britanie pana la proces, si-a pus in functie avocatul. Razboiul WikiLeaks cu lumea continua, alimentat de tradarea din propriile sale randuri.