De ce nu au pensionarii pensii decente

Vad destul de des pe la TV comparatii intre pensia medie din Romania si cele din alte tari, insa de cele mai multe ori aceste comparatii se limiteaza doar la a compara sumele absolute sau la a raporta pensia medie la salariul mediu, fara sa se discute despre cei care finanteaza pensiile respective, adica despre cei care muncesc. In acest sens cred ca ar fi util sa discutam pe scurt despre doi indicatori care explica de ce in Romania, guvernul poate cu greu sa plateasca o pensie medie ce reprezinta echivalentul a mai putin de 40% din salariul mediu brut, in timp ce, in alte tari, pensiile sunt mult mai mari, scrie Cristian Orgonas pe blogul sau.

Primul indicator este cel legat de populatia ocupata: conform Eurostat, in 2009, dintre cele 9,2 milioane de persoane ocupate, 2,65 de milioane au fost liber-profesionisti sau lucratori independenti, iar 6,5 milioane au avut statutul de salariati.

Cu alte cuvinte, ponderea liber-profesionistilor in total populatie ocupata este de 28,8%, Romania situandu-se pe locul doi in UE, dupa Grecia, tara in care procentul este de 35,4%. Spre comparatie, ponderea acestei categorii este de 5-6% in tarile nordice, de 6,9% in SUA, de 9,1% in Franta si de 10,1% in Germania.

Ce deducem din aceste cifre? Daca nu am trai aici, ne-am putea gandi ca Romania este o tara model din punctul de vedere al liberei initiative, romanii avand o dorinta exacerbata de a nu mai lucra pentru patron, ci de a porni o afacere pe cont propriu.

Din nefericire, lucrurile nu stau asa. Dintre cele 2,65 milioane de persoane care lucreaza pe cont propriu, peste un milion sunt lucratori familiali neremunerati (deci persoane care nu platesc impozite), iar alte peste un milion de persoane presteaza munci agricole remunerate la un nivel derizoriu sau remunerate in natura, astfel ca sumele care se aduna la bugetul de pensii sunt foarte mici.

Spre deosebire de Romania, in tarile dezvoltate, ponderea salariatilor in populatia ocupata trece de 85-90%.

Ajungem astfel la al doilea indicator – ponderea salariatilor in total populatie. In Romania, numarul salariatilor reprezinta 30,4% din populatia totala, in timp ce, in tarile dezvoltate, procentul depaseste 40-45%.

Numarul salariatilor este important pentru ca din taxele si impozitele platite de catre acestia, guvernul are bani pentru a asigura finantarea intregului sistem public, de la invatamant si sanatate, la justitie, ordine publica sau pensii. Iar cu cat ponderea salariatilor in total populatie este mai mare, cu atat statul isi poate finanta mai bine cheltuielile.

In final, revin la ceea ce spuneam ieri – orice dezbatere legata de sustenabilitatea sistemului romanesc de pensii trebuie sa inceapa cu prezentarea unor politici care sa duca la cresterea numarului de contribuabili, numar care este extrem de mic in Romania comparativ cu alte tari (raportat la populatie).

Pana nu crestem numarul celor care platesc taxe si impozite, pensionarii vor continua sa primeasca pensii mizere, iar domenii ca sanatatea sau educatia vor continua sa fie subfinantate.

Nota: exista o diferenta foarte mare intre numarul salariatilor raportat lunar de INS (~4,6 milioane in 2009, cifra care nu ii include pe cei ~220.000 de angajati din Aparare si asimilati) si cel raportat trimestrial tot de INS (6,3 milioane in 2009, cifra care teoretic include munca la negru si “salariatii” din economia informala). Tot pentru 2009, Eurostat da o cifra de 6,53 milioane de salariati. O sa scriu despre aceasta diferenta in viitorul apropiat.

Citeste si comenteaza pe blogul lui Cristian Orgonas.