Sepultura a concertat pentru a treia oara in Romania

Prima editie a My Metal Festival a reunit in weekend, pe scena Salii Polivalente, formatii autohtone ca Warganism, L.O.S.T. si Krepuskul, alaturi de austriecii de la The Sorrow. Cel mai asteptat moment al serii a fost concertul trupei Sepultura, care a adus cu sine mult headbanging, mosh pit, crowd surfing, dar si cateva mici incidente.

La 18:25 a inceput sa cante prima formatie a serii: Krepuskul, adica trei baieti din Cluj, foarte carismatici si fara accent de ardeleni. Desi prima lor aparitie live avea loc acum abia doi ani, baietii au avut o prestatie deosebita sambata seara, incalzind publicul vreme de jumatate de ora.

Printre piesele cantate s-au numarat Imprisoned Paradise, Umbre de vise, care da si titlul primului album, dar si piese de pe al doilea material discografic, care urmeaza sa apara in vara. De amintit aici piesa Awake, cea care va beneficia si de un videoclip.

Krepuskul – Awake (live @ My Metal Festival)

Cea de-a doua trupa,L.O.S.T., a aratat ca death metal-ul romanesc poate suna foarte bine. Sambata seara, celor patru membri li s-a adaugat chitaristul Razvan Alexandru de la Abigail, „care a venit ca sa ne ajute sa sunam mai bine”.

In jumatatea de ora alocata, baietii au cantat piese ca Becoming a Lie, Victims, Remains of Pain (care va da si titlul noului album), Ziua ce vine, Closure („pe care o gasiti pe YouTube si pe toate astea piratate sau cum se numesc”), dar si Rise, pe care L.O.S.T. au dedicat-o celui care a fost Chuck Schuldiner, „cel care ne-a inspirat in mizeriile astea pe care le facem aici”. Este vorba de unul dintre membrii trupei Death, considerat si „tatal death metal-ului”.

L.O.S.T. – Closure (Demo Video)

La ora 20:00, Warganism, adica fostii Dies Irae, au urcat pe scena pentru 35 de minute incinse. Cu un nou material discografic abia lansat in 2008, Centipede, Warganism a etalat sambata seara un repertoriu foarte dinamic, cu piese ca To Forget, Stay si Crowded (acestea trei fiind de pe noul album).

Nu a lipsit nici piesa Shadow Boxing, single-ul noului album, care beneficiaza si de un videoclip. Cu prilejul acestei piese, au inceput si ceva moshpit-uri destul de „anarhice”. Si poate din cauza ca „war” inseamna „razboi”, poate din cauza berii, poate din ambele motive, inocentele moshpit-uri au degenerat intr-o mica bataie.

Warganism – Shadow Boxing

In mod normal, ar fi urmat formatia Dew Scented, care insa a lipsit in urma unor neintelegeri cauzate de „existenta unor probleme de comunicare”. A venit astfel randul trupei The Sorrow din Austria, care au demonstrat ca exista o mare diferenta intre prestatiile trupelor din Romania si a celor din afara. Dar nu in ce priveste calitatea pieselor, cat a sonorizarii. Daca in cazul celor de la L.O.S.T. si Krepuskul au existat cateva piese pe care vocea nu se prea auzea, in cazul austriecilor si, mai tarziu, al celor de la Sepultura, sunetul a fost ireprosabil.

La calitatea sonorizarii s-a adaugat si dialogul cu publicul. Nu au lipsit astfel eternele „thank you Bucuresti” si „Bucuresti, we love you!”, care inca mai creeaza entuziasm atunci cand nu este confundata Capitala Romaniei cu cea a Ungariei.

Intr-o engleza usor „germanizata”, solistul trupei, imbracat intr-un simpatic tricou cu „Kiss”, a reusit sa cucereasca publicul: „How the fuck are you tonight? Are you happy? Of course, because you’re gonna see Sepultura tonight!”. Lipsa de entuziasm din partea unei parti a publicului nu a trecuta cu vederea: „The guys in the back – stand up! It’s rock’n’roll!” i-a indemnat solistul.

„Are you waiting for Sepultura? No, no! They can’t hear you. Move your ass in the pit!”, a comandat el un mosh pit. Pretentiile au crescut cand a cerut si un wall of death, care insa a esuat.

Cele 40 de minute de The Sorrow au fost presarate cu un sunet destul de rapid si cu piese mai ales de pe noul album, ca My Immortal Guardian, Knights of Doom si Day of the Lord. Trupa a dovedit multa energie, iar vocalistul si basistul nu s-au sfiit sa coboare de pe scena si sa vina langa gard, pentru a se lasa atinsi de fani.

The Sorrow – Knights of Doom

La 22:00 au aparut, in cele din urma, si cei de la Sepultura. Infricosatorul frontman, pe numele sau Derrick Green, a provocat reactii spectaculoase in public: „Ce urat e!”, constata un fan.

In prima parte a concertului, Derrick nu a vorbit deloc cu publicul, lasand muzica sa spuna totul. Ulterior, el a revenit la sentimente mai bune. „Are you ready for this? Here we go!” a dat el tonul si lumea a inceput sa sara. „Thank you very much, Romania! Pleasure to be back here”, a spus Derrick si le-a dedicat fanilor romani piesa Troops of Doom.

Pe langa cateva piese de pe noul album, A-Lex, Sepultura a venit si cu melodii de pe materialele mai vechi. Escape the Void, Mass Hypnosis, Arise, Territory, Refuse Resist si Inner Self au indemnat publicul la mosh pit, headbanging si chiar si la un timid crow surfing. Reactia lui Derrick a fost pe masura: „You guys are the fuckin’ best!”

Nu se putea fara bis, mai ales ca fanii au cerut asta printr-un tropait general, care insa nu s-a comparat cu modul in care se zguduia podeaua Salii Polivalente, in 2002, la „Phoenix – 40 de ani”, poate cel mai tare concert pe care l-a gazduit vreodata Polivalenta.

Seara s-a incheiat la 23:40, cu Roots Bloody Roots, un adevarat cantec-emblema al trupei.

„Foarte bun concertul, extraordinar”, crede Andrei, unul dintre fanii prezenti sambata seara la concert. „A fost mai bun ca al doilea lor concert, cel de la Amfiteatrul „Mihai Eminescu”. Totusi, primul ramane, de departe, cel mai tare. S-a tinut la Arenele Romana, a fost vara, a fost cel mai spectaculos. Si publicul mai numeros ca acum.”

JBO feat. Luciano Pavarotti – Roots Bloody Roots