Crimele comunismului pe bancile elevilor

45 de ani de comunism si doar cateva pagini in manualele de istorie ale liceenilor. Asa arata memoria recenta a Romaniei europene aflata in pragul implinirii a doua decenii de la caderea regimului. O memorie firava si timida, hranita de ocazionale manifestari de aducere aminte. Ceausescu este unicul nume al infamiei si foametei, termenul de „comunist” impurpurand obrajii prea multora pentru a fi atat de des evocat. Din partea tinerilor? Ridicari din umeri si informatii din auzite. Caci pentru cei care nu stiu astazi povestea „fenomenului Pitesti” si cine a fost Ana Pauker, anul 1989 inseamna in primul rand data de nastere din buletin.

POST-COMUNISMULUI NU-I PLACE ISTORIA

De un deceniu, scoala de vara de la Sighet, organizata de Fundatia Academia Civica, cu sprijinul Ministerul Educatiei si al Fundatiei Konrad Adenauer, reuneste zeci de elevi pentru a studia istoria represiunii comuniste, in incercarea de a suplini absenta din programa scolara a acestei perioade.

Celebrul istoric francez Stephane Courtois, in acelasi timp rectorul Scolii de la Sighet, considera ca dupa 1989 ne-am „confruntat cu un dezastru al istoriei contemporane in tarile post-comuniste”. Ultima jumatate a secolului 20 este tratata in manualele romanesti de istorie de-a dreptul sumar, de obicei la sfarsitul anului scolar in atmosfera frugala a vecinatatii vacantei mari.

Este o strategie care a convenit de minune autoritatilor din Romania, populate de un mare numar de fosti comunisti din linia a doua, al caror obraz si-a pierdut de mult capacitatea de imbujorare.

CERINTELE GRUPULUI DE LA SIGHET

Ana Blandiana, presedintele Memorialului Victimelor Comunismului de la Sighet, ne atrage atentia ca ceva totusi s-a schimbat: „Introducerea in programa scolara preuniversitara a studiului represiunii comuniste era una dintre putinele recomandari ale raportului Comisiei Tismaneanu, care nu avea nevoie de votul Parlamentului ca sa devina realitate. Aceasta recomandare, prin diligenta guvernului si a Ministerului Invatamantului, a inceput sa faca pasi mici si, s-a ajuns la situatia de a se discuta daca se va introduce chiar din toamna aceasta, o ora optionala de studiu, o data pe saptamana, a represiunii comuniste”.

Suntem doar in stadiul discutiilor, dar pentru grupul reunit in cadrul Scolii de vara de la Sighet, discutiile nu mai sunt suficiente. Ana Blandiana ne informeaza ca „S-a hotarat ca in numele participantilor de la Scoala de Vara de la Sighet din anul acesta, sa fie adresata o scrisoare ministrului invatamantului si premierului, o scrisoare prin care sa se ceara introducerea obligatorie in programa scolara a studiului istoriei represiunii comuniste”.

CINE POATE SA SCRIE ISTORIA?

Fiind insa vorba de istorie recenta, controversele pe tema istoriei comunismului sunt inca aprinse. Cine isi va asuma raspunderea scrierii unei istorii a comunismului pentru scolile romanesti, sarcina ce va aduce cu siguranta si atacuri prometeice din partea vechilor nomenclaturisti.

Ana Blandiana este sigura ca „in prezent exista deja o generatie de istorici tineri care au 30 si ceva de ani, foarte bine pregatiti. In general este o mare explozie a studiului serios al comunismului. Problema nu este lipsa istoricilor, ci nedeschiderea totala a arhivelor. Aceasta este una dintre marile probleme ale istoricilor, si una dintre cererile lor constante”.

DE LA ANUL, PE BANCA SCOLARILOR

Drumul inspre deschiderea arhivelor este lung, o spun chiar optimistii, dar cat de repede spera grupul de la Sighet ca initiativa lor va deveni realitate?

Ana Blandiana: „ Ar exista posibilitatea practica, dar ceea ce trebuie sa existe este vointa politica de introducere a studiului represiunii comuniste. Am speranta, pentru ca in general in Romania se intampla foarte multe in perioadele electorale, toti vor sa arate mai bine decat in realitate si de aceea multe lucruri bune se petrec in aceasta perioada. Speranta mea e ca hotararea introducerii studiului represiunii comuniste in preuniversitar va fi luata chiar inainte de alegerile din aceasta toamna”.

CALITATEA POLITICIENILOR ROMANI POATE CRESTE

Asadar, din nou decizia se afla in mainile acelei clase politice care, cu un an si jumatate in urma, huiduia citirea condamnarii crimelor comunismului de la tribuna Parlamentului. „In masura in care se va introduce studiul si vom reusi ca manualele sa fie de buna calitate si trainingul cu profesorii sa fie cat mai sustinut, aceste ore vor schimba inclusiv calitatea clasei politice din Romania”, a mai declarat Blandiana pentru Deutsche Welle.

Istoricul Stephane Courtois spunea la Sighet ca „un om, ca si o tara, nu poate trai cu cadavrele in casa lui, Pentru ca un cadavru nu miroase bine. Evident, trece un timp pana deschizi dulapul. Il vei deschide mai devreme sau mai tarziu, nu asta conteaza. Dar, in orice caz, pe de o parte, toata lumea stie ca ceva nu miroase bine si, pe de alta parte, toata lumea stie ca, intr-o zi, va trebui sa deschizi dulapul”.

Ce uita Stephane Courtois este ca, in Romania, unele cadavre nu stau in dulap, ci pot fi gasite in fotoliile confortabile ale Casei Poporului.