BOR intre Kremlin si Cotroceni

In ultima perioada, presa romaneasca a scris tot mai mult despre Biserica Ortodoxa Romana. Era si firesc intr-un astfel de context in care BOR devine un jucator tot mai activ in viaţa sociala si politica din Romania. Multe texte insa au scos la iveala un element foarte important: increngatura incredibila care exista intre cei care conduc BOR si lumea politica romaneasca. Daca privim cu atenţie ţari precum Romania, Polonia si mai nou Rusia, putem observa o revenire in forţa a implicarii bisericii in jocurile pe care le face statul, supranumit de ceva vreme, stat laic.

Recent (la finele anului 2007), in Rusia a avut loc o discuţie aprinsa legata de implicarea bisericii in treburile statului. Zece academicieni, in frunte cu faimosii oameni de stiinţa Jores Alferov si Vitaliy Ginzburg, ambii laureaţi ai premiului Nobel pentru fizica, s-au adresat presedintelui rus cu rugamintea de a stopa „clericalizarea societaţii ruse”.

Imediat insa, a aparut o „replica”, o contrareacţie, din partea organizaţiei ortodoxe Soborul popular, care l-au dat in judecata pe Vitaliy Ginzburg, principalul „vinovat” al cererii, pe motivul ca instiga „la vrajba naţionala”.

Toata povestea a inceput in momentul in care s-a incercat introducerea in scoli a unei noi materii de studiu – Bazele culturii Ortodoxe. Cei care au reacţionat mai intii au fost membrii comisiei parlamentare pe problemele dezvoltarii regionale care au tras atenţia asupra modului in care „clericalismul patrunde si influenţeaza sub diverse forme structurile statului laic”.

Presedintele comisiei, V. Glazicev, a facut un raport in care condamna „implicarea activa a bisericii in treburile statului in loc sa-si vada de treburile ei ”. in susţinerea lui a venit grupul de academicieni care au condamnat si ei „amestecul Bisericii in treburile statului ca fiind o incalcare a Constituţiei statului”, Constituţie ce proclama explicit principul separarii dintre Biserica si stat.

Vitaliy Ginzburg, una dintre cele mai lucide si respectabile minţi ale Rusiei, a tras de nenumarate ori semnalul de alarma legat de modul in care patrunde educaţia religioasa in scoala generala, dar si in universitate, si care tinde sa inlocuiasca educaţia laica. De asemenea, Ginzburg, care este un ateu convins si care-si asuma aceasta postura, nu poate fi de acord cu discriminarea celorlalte religii si confesiuni, de aceea, crede el, intr-un stat laic educaţia religioasa este un act privat.

Cum in Rusia exista o componenta federala si una regionala a programului scolar, unele regiuni au reusit sa impuna Bazele culturii Ortodoxe ca materie obligatorie. Cel mai important lucrul e faptul ca in acest moment, Biserica Ortodoxa Rusa incearca sa impuna obligativitatea acestei materii avind o puternica susţinere politica, iar in Duma de Stat exista un adevarat „clan ortodox” din care fac parte si ciţiva ministri foarte influenţi, unul dintre ei, fiind chiar ministrul justiţiei.

Fireste ca atitudinea grupului de academicieni a iritat mai multe organizaţii ortodoxe si naţionaliste, iar Ginzburg, a devenit ţapul ispasitor al conflictului si e purtat prin salile de tribunal pentru interviurile acordate presei. La rindul ei, Patriarhia din Moscova, a consemnat ca „scrisoarea academicienilor este o campanie de propaganda care urmareste compromiterea Bisericii Ortodoxe Ruse”.

Rusia nu se afla la primul conflict intre gruparea ortodox-naţionalista si o parte a intelectualitaţii laice. Unul dintre cele mai rasunatoare conflicte a avut loc acum ciţiva ani, legat de expoziţia de arta contemporana de la centrul Saharov, numita sugestiv Atenţie Religia!

Expoziţie prezenta un numar semnificativ de artisti care chestionau problema relaţiei dintre religie si lumea contemporana. in noaptea de dupa vernisaj, expoziţia a fost devastata intr-o maniera barbara, iar cei purtaţi prin tribunale au fost nimeni alţii decit organizatorii expoziţiei si nicidecum cei care au vandalizat-o. Motivul a fost acelasi: vinovaţia pentru instigarea la ura.

Ceea ce se observa in ultima perioada, lucrul care ingrijoreaza mult lumea intelectuala laica din Rusia, e apropierea tot mai accelerata dintre cler si puterea de la Kremlin. Pe fondul nevoii de impunere in faţa electoratului, politicienii stiu ca au nevoie de biserica dominanta, iar biserica ortodoxa profita si ea la rindul ei, si incearca sa fie cit mai aproape de putere, iar aceasta apropiere schimba mult datele problemei. Vorbind despre Rusia imi dau seama ca cele doua ţari ortodoxe, precum si cle doua BOR-uri, se confrunta cu aceleasi probleme si ofera din pacate aceleasi soluţii.

www.nascutinurss.ro