Minele de la Brad, transformate „la disperare” in obiective turistice

Autoritatile nu mai au solutii pentru salvarea minelor de la Brad, lucru recunoscut indirect si de ministrul Economiei si Comertului, Codrut Seres. Demnitarul a declarat ca unele dintre galerii vor fi amenajate in scop turistic.

In conditiile in care nu exista o strategie in acest sens, afirmatia lui Seres pare a fi facuta mai mult pentru a-i linisti pe localnicii care de la 1 ianuarie 2007 isi vor pierde locurile de munca.

Propuneri imposibile pentru a masca falimente posibile

De ani buni, lipsa unor strategii cu adevarat aplicabile in domeniul mineritului, ii determina pe responsabilii din aceasta ramura sa faca declaratii de conjunctura, fara nici o sustinere, referitoare la posibilele „solutii” pentru zonele afectate de disponibilizari.

Dupa ce la Zlatna (judetul Alba), oras afectat de inchiderea „Ampelum”, dar si a exploatarii miniere s-a propus de la nivel guvernamental cresterea albinelor ca solutie pentru somajul de 92 la suta, a fost randul ministrului Codrut Seres sa declare ca o posibila alternativa pentru inchiderea minelor de la Brad (judetul Hunedoara) este amenajarea lor in scop turistic.

Practic, demnitarul le spune minerilor ca din 2007, de cand vor fi eliminate subventiile, galeriile vor fi „inundate” de turisti, iar minerii se vor transforma peste noapte in prestatori de servicii turistice.

Declaratiile potrivit carora aceste galerii vor fi amenajate in scop turistic, alaturi de Muzeul Aurului, apartinand de „Minvest” Deva, au fost facute in contextul in care nu exista vreo cercetare de piata (care sa fi fost facuta publica) privind oportunitatea unor investitii in turism pentru aceasta zona.

Programele de inchidere – singura certitudine

Alta varianta anuntata de Codrut Seres, aproape la fel de iluzorie, este aparitia unor „investitori strategici” care sa „dezvolte activitati miniere in zona”. Declaratiile acestuia au fost facute sambata, la Deva.

Nici atunci, insa, demnitarul nu a explicat care sunt strategiile ministerului pe care il conduce pentru atragerea unor astfel de investitori, in afara unei posibile asocieri cu „Deva Gold”, despre al carei actionariat a afirmat ca nu stie nimic.

In schimb, insa, singurele strategii „batute in cuie” existente la nivelul Guvernului si companiilor din domeniu sunt cele legate de programele de inchidere a minelor, inclusiv a celei de la Brad. Programele de inchidere a minelor aduc bani frumosi firmelor care le gestioneaza si unde au interese financiare directe fosti sau actuali responsabili din ramura.

In plus, activele sunt si ele deosebit de interesante pentru diversi „clienti”. In conditiile in care nimeni nu verifica activitatea acestor societati, banii care ajung la stat sunt extrem de putini.

„Restructurare” totala

„In momentul de fata, pe fondul scaderii zacamintelor care pot sa fie extrase in conditii de profitabilitate, filiala de la Brad se confrunta cu perspectiva inchiderii, odata ce subventia de stat nu va mai fi acordata, de la 1 ianuarie 2007.

Am discutat si cu reprezentantii sindicatelor ca o parte din forta de munca disponibilizata sa primeasca un loc de munca pe sectorul de inchideri de mine sau in ceea ce priveste programele pe care le deruleaza Ministerul Economiei si Comertului, cu finantare de la Banca Mondiala, pe infrastructura mica, ce se aloca zonelor miniere”, a mai spus Seres.

In aceste conditii, sintagma „dezvoltare durabila” se regaseste doar in documentele cu care Romania se prezinta in fata oficialilor europeni sau in proiectele de finantare din fonduri comunitare.

Filiala Brad a companiei „Minvest” Deva a disponibilizat, in acest an, 500 de persoane, adica aproape jumatate din numarul de personal existent la 1 ianuarie 2005. In prezent, in cadrul filialei isi mai desfasoara activitatea 400 de angajati.

Concedierile colective anuntate oficial de Guvern pentru acest an cuprind in total 1.370 de salariati ai Companiei Nationale a Cuprului, Aurului si Fierului „Minvest” SA Deva si 1.200 de persoane de la Compania Nationala a Huilei SA Petrosani.