Comertul traditional din piete si bazaruri ar trebui sa-si traiasca ultimele zile. Multi cred ca o data cu integrarea europeana, pietele cu “de toate” isi vor da obstescul sfarsit sufocate de lanturile de supermagazine.
Ca nu va fi deloc asa, o arata afluxul mare de comercianti si clienti din pietele orasului unde poti cumpara de la legume si fructe pana la imbracaminte, incaltaminte, electrocasnice si, bineinteles, vechituri.
Unul dintre cele mai populate locuri din Cluj este Piata Mihai Viteazu. Forfota incepe in zori si se sfarseste abia catre seara, cand atat comerciantii, cat si clientii sau curiosii se retrag. Pe langa marfa traditionala comercializata intr-o piata, clujenii pot achizitiona din Mihai Viteazu haine, incaltaminte, jucarii, carti la mana a doua, precum si mase plastice.
Paleta de culori este extrem de variata, in sistem “papagal”. La fel de colorate sunt si persoanele care se invart prin zona. De la taranii veniti cu noaptea-n cap pentru a-si vinde marfa pana la personajele “dubioase” care incearca sa scape de marfa contrafacuta.
In aglomeratia din Piata Mihai Viteazu, am observat chiar si un barbat care se chinuia sa traga dupa el un carucior incarcat cu o cutie de viteze auto. O prezenta constanta sunt cersetorii, aurolacii si hotii de buzunare. Acestia se simt in largul lor in piata: unii se odihnesc, altii sunt in cautare de clujeni darnici, dispusi sa le dea un “banut” sau sa le cumpere ceva de mancare.
O alta parte a oamenilor strazi se indeletnicesc cu cautatul prin mormanele de gunoaie, de a caror prezenta nu este lipsita vreo piata clujeana.
Vechituri marca Oser
Un peisaj si mai pitoresc descoperim in asa-numitul “Oser”, targul de vechituri al Clujului. Acesta are loc o singura data pe saptamana, in fiecare sambata dimineata.
Pe strada Hunedoarei de la capatul cartierului Marasti, pe o lungime de cateva sute de metri, negustorii isi intind marfa fie direct pe jos, pe hartie de ziar, folie de plastic sau paturi, fie pe masute improvizate sau pe autoturismele personale.
Gama de marfa este deosebit de variata: imbracaminte si incaltaminte, in special second-hand, jucarii, casete audio, CD-uri, tacamuri, vesela, ornamente de Craciun, antichitati si obiecte de colectie. Preturile se negociaza si scad mai ales in functie de cantitatea cumparata.
Cele mai “smechere” personaje pe care le intalnim in Oser sunt romii care isi procura marfa mai ieftin de aici si o vand ulterior la un pret mai mare in Piata Mihai Viteazu. Exista negustori carora afacerile le merg atat de bine incat isi permit sa aduca marfa tocmai din Olanda.
Preturile sunt destul de ridicate pentru ca “toate sunt antichitati si obiecte de colectie”, ne spune, mandru, comerciantul. Nici micile scandaluri nu lipsesc din Oser.
Cei care isi expun marfa pe masina nu sunt vazuti cu ochi buni de catre ceilalti: “Ce, e Oser-ul dumitale? Iesi afara de aici, nu vezi ca ocupi 4-5 locuri?” Schimbul de replici inceteaza destul de repede, fiecare comerciant fiind preocupat sa atraga cat mai multi cumparatori, Oser-ul fiind plin de curiosi in fiecare sambata dimineata.