Contrabanda cu tigari s-a dublat in doua luni

Pe piata autohtona a tabacului da din coate cu succes, pentru a se instala in topul vanzarilor, un jucator venit din liga a doua: contrabanda. Bilantul ultimelor doua luni, respectiv al perioadei scurse dupa majorarea accizelor la tutun, este cel putin ingrijorator: volumul contrabandei cu tigari s-a dublat, vanzarile pe piata neagra crescand de la 2-3% la 5-6% din total

Tigarile sunt aduse din Ucraina si Republica Moldova, unde accizele sunt mult mai mici – o patrime, respectiv o treime fata de cele din Romania -, si sunt plasate prin piete si targuri. Contrabanda e la cote maxime in Moldova, in special in judetele de frontiera ale provinciei.

Cateva piete bucurestene – Progresul, Delfinul, Drumul Taberei, Valea Ialomitei – si angrouri – Flora fiind cel mai bun exemplu – sunt si ele puncte de desfacere pentru marcile de tigari contrafacute, fara timbre sau cu timbre false, marcile Saint George, Plugaru, Doina, MT, Carpati, Plai, Monkey si altele.

Acestea au preturi intre 7.500 si 15.000 de lei pachetul, mult sub ale marcilor comparabile calitativ, vandute cu acte in regula: Winchester, Snagov, Carpati etc. Cele mai ieftine sunt tigarile Fermier, care se gasesc la 7.500 de lei pachetul. Carpatiul moldovenesc costa 10.000 de lei. Tigarile Saint George se vand la negru cu 15.000 de lei.

La vanzarea in conditii legale, si Carpati, si Saint George costa 22.000, din care 15.000 lei reprezinta acciza si alte taxe. Prin urmare, producatorii autohtoni ai acestor marci si ai altora inregistreaza mari scaderi la vanzari, contabilizate in pierderi de ordinul zecilor de miliarde de lei lunar. Bani care intra in buzunarele contrabandistilor si ai celor care ii acopera.

Anghelescu contrabandist?

Marcel Cadar, director general la Galaxy Tobacco SA (fosta SNTR, producatorul marcilor Carpati, Marasesti, Snagov, Coloana), a admis ca e posibil ca, din pricina contrabandei, cota de piata a firmei sale sa fi scazut in ultimele doua luni de la circa 8% la 5-6%.

Contrabandistii ataca reteaua de distributie a celor de la Galaxy, in afara de Moldova cele mai afectate judete fiind Prahova (fieful pedistului Florin Anghelescu, patronul Anghelescu Industry SRL, producatorul tigarilor cu acelasi nume) si Dambovita. Sunt falsificate in special tigarile Carpati.

Falsurile au un ambalaj foarte asemanator, diferind modul de impachetare, iar desenul imprimat fiind putin decolorat. Cadar spune ca nu a reusit sa adune dovezi indubitabile, dar semnalele primite pe diverse canale conduc catre firma Anghelescu Industry SRL ca o sursa importanta a contrabandei.

Aceeasi afirmatie a fost facuta si de alti producatori de tigari, care au preferat sa-si pastreze deocamdata anonimatul. Amintim ca SFin a prezentat dovezi clare, in ultimele sale doua numere, privitoare la activitatea evazionista, de ordin penal, a firmei Anghelescu.

Lipsa de reactie a autoritatilor are insa o explicatie simpla: Stana Anghelescu, sotia lui Florin Anghelescu si fost administrator al firmelor Anghelescu Industry si Delfinul Prod Com SRL (distribuitorul tigarilor Anghelescu), este consilier prezidential la Cancelaria presedintelui Traian Basescu.

Noi am gasit in piete din Capitala chioscuri in care tigarile Carpati se vand cu 13.500 de lei pachetul (repetam, doar acciza si taxele se ridica la 15.000). |n Ploiesti, tigarile Carpati falsificate se vand cu circa 18.000 lei pachetul. Din aceasta suma, contrabandistilor le revin, ca profit net, 13.000 de lei.

100.000 de pachete de tigari (aproximativ doua tone) vandute la negru inseamna un profit de 1,3 miliarde lei.

Lunar, se estimeaza ca se vand circa 50 de tone de Carpati la negru, de unde rezulta un profit de peste 25 de miliarde (am socotit ca preturile de vanzare variaza, 18.000 fiind peste pretul mediu)! Devine astfel credibila informatia ca Anghelescu isi permite sa plateasca amenzile de sute de milioane incasate de distribuitorii prinsi cu marfa de contrabanda. Omerta este asigurata.

Cauzele cresterii contrabandei

Odata cu majorarea accizelor s-a schimbat si sistemul de accizare, in favoarea tigarilor scumpe. Prin urmare, procentual, pretul acestora a crescut insesizabil pentru clientii care fac parte din grupul-tinta, in vreme ce tigarile altadata ieftine s-au scumpit foarte mult, devenind inaccesibile multor „abonati”.

Acestia din urma s-au reorientat catre piata neagra, unde preturile au ramas constante, mai mici chiar decat cele ale tigarilor ieftine de pe piata alba, dinaintea majorarii accizelor. Iar oferta a crescut consecutiv cererii, de unde se vede ca securizarea frontierelor ramane doar o vrajeala de tip balcanic.

Fenomenul a fost constatat de marii producatori si distribuitori, ale caror vanzari au scazut pe masura cresterii contrabandei. Acestia spun ca doar o nesemnificativa parte a fumatorilor renunta la viciu in urma cresterii preturilor. Majoritatea cauta alternative ieftine, care sa nu depaseasca bugetul alocat pana atunci.

Concluziile producatorilor sunt fundamentate de studiile empirice efectuate intre anii 1995 si 2003 de Centrul International pentru Taxe si Investitii (ITIC) asupra efectelor cresterii accizelor in tarile in curs de dezvoltare. ITIC se situeaza pe o pozitie diametral opusa fata de a Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS) si a Bancii Mondiale.

Aceste doua institutii sustin ca singura cale eficienta de combatere a fumatului este cresterea taxelor. O majorare a pretului tigarilor cu 10% ar determina o reducere a consumului cu 4% in tarile dezvoltate si cu 8% in tarile mediu si subdezvoltate. ITIC pretinde insa ca principalul impact al majorarii accizelor este cresterea contrabandei, efectul asupra consumului fiind modest.

Iar contrabanda determina evaziune fiscala si criminalitate, precum si scaderea calitatii produselor, chiar si a celor originale, vandute cu acte in regula. Pe de alta parte, in Canada, de pilda, s-a constatat o reducere a consumului chiar pe fondul unei diminuari a accizei la tutun.

Avatarurile integrarii europene

Situatia de la noi nu este inca dramatica, daca ne raportam la vecini. De pilda, in Ungaria, unde accizele sunt triple fata de Romania, contrabanda acapareaza aproape jumatate din piata! |n disperare de cauza, Ungaria a facut apel la forurile europene pentru a obtine o amanare a cresterii si mai consistente a accizelor.

Producatorii autohtoni se tem ca aceeasi situatie s-ar putea inregistra si in Romania, pe masura alinierii accizelor la media europeana. Nici macar tarile europene dezvoltate, cu un sistem judiciar mult mai bine pus la punct, nu pot combate eficient contrabanda.

Este si logic, daca ne gandim ca accizele sunt de opt ori mai mari in Franta, de aproape 11 ori mai mari in Regatul Unit si de 13 ori mai mari in Norvegia. |n Marea Britanie, consumul a scazut de la 92 de miliarde de tigari in 1992 la 79 de miliarde in 2001, pe fondul cresterii accizelor la tutun cu circa 50% si a pretului tigarilor cu circa 35%. Dar baza de accizare a scazut dramatic.

Guvernul britanic incasa, in 2001, accize pentru numai 55 de miliarde de tigari vandute, fata de 90 de miliarde, in 1992. Restul reprezinta contrabanda.

1% contrabanda = deficit de 6 milioane euro

Romania are motive serioase sa aloce resursele necesare combaterii eficiente a contrabandei. Putem face un calcul simplu. Sumele pe care producatorii de tigari le platesc statului roman drept accize si taxe se ridica la 600 de milioane de euro anual. Prin urmare, cresterea contrabandei cu un singur procent inseamna 6 milioane de euro mai putin pentru buget.

Pe de alta parte, majorarea accizelor nu va conduce, automat, la cresterea veniturilor la buget. Daca vom ajunge la situatia din Ungaria, s-ar putea chiar ca veniturile sa scada, tinand cont si de costurile aferente combaterii criminalitatii ce vine „la pachet” cu fenomenul de contrabanda. Reducerea veniturilor bugetare nu poate fi acceptata decat in varianta scaderii efective a consumului.

Iar aceasta scadere nu se poate obtine decat prin campanii de informare si educare a populatiei, in special a tinerilor, in privinta efectelor nocive ale fumatului.