PIB-ul Romaniei si taranii Baraganului, primele victime ale schimbarilor climatice

Pe drumul de la Bucuresti spre Teleorman, la 3 kilometri de soseaua principala, satul Teisor se coace sub soarele de mai. Drum de tara prafuit, sarac, iar in sat chirpiciul face in continuare legea. Oamenii stau in fata curtilor si vorbesc. Nu de Basescu, nu de da si nu de nu. Doar de apa.

Seceta i-a zapacit de cap.

Dau vina pe rautatea oamenilor, insa o singura femeie vorbeste despre schimbarile climatice. E din Bucuresti si s-a mutat la tara in urma cu trei ani.

Teisenii au ajuns sa-si imparta frateste, cu vacile, cele cinci galeti de apa pe care le pot scoate din put zilnic.

Tataie, ele n-au pacatuit cu nimic. Sufera de pomana saracele si nici macar ce manca n-o sa mai aiba. E negru islazu’, e ars de soare – un batran cu fata brazdata de santuri adanci

Terenurile din Giurgiu si Teleorman incep sa aiba aspect selenar. Sunt brazdate de santuri late de o palma – si asta in ciuda unui baraj de acumulare aflat la cateva sute de metri.

Majoritatea sistemelor de irigatii au fost praduite sau sunt acum sprijin pentru bolta de vie a unora dintre tarani.

„Nu ne permitem sa folosim irigatiile. Platim motorina, platim samanta, platim tractorist, dar sa mai platim si apa… e prea de tot”, se plange unul dintre oamenii iesiti la camp sa inspecteze saratura.

Pompa de irigatii functioneaza ceas, insa nu are clientela. Unul din administratorii statiei de pompare spune ca nimeni nu isi permite sa dea bani pe apa.

„In mod normal, se calculeaza pe baza unui soi de apometru numarul de metri cubi de apa trimisi. In functie debit se iau banii la oameni, dar n-a mai trecut nimeni pe aici de ani de zile”, explica administratorul pompelor.

Recolta din 2007 e pierduta pe jumatate

Din toamna si pana acum a cazut numai jumatate din cantitatea de apa obisnuita – media multianuala. S-a creat astfel un deficit foarte mare de apa, care acum isi spune cuvantul, spune Gheorghe Sin, secretarul general al Academiei de Studii Agricole si Silvice.

Sunt suprafete unde graul deja s-a uscat. In solul Olteniei, spre exemplu. In alte, zone frunza de grau e uscata la baza si nu mai poate hrani semintele. Acum e perioada in care cerealele au nevoie de cel mai mare consum de apa – Sin Gheorghe

.

Expertul spune ca sansele ca recolta sa mai fie recuperata sunt foarte mici. „Recolta la care ne putem astepta e jumatate din cea de anul trecut. Ploile ar mai putea salva din aceasta situatie, insa in niciun caz recolta nu poate fi salvata integral”, a conchis specialistul.

Sudul Romaniei se apropie de desertificare

Potrivit unui studiu realizat de experti in clima din 13 tari, inclusiv Romania, o mare parte a Europei urmeaza sa treaca printr-un amplu proces de desertificare, cele mai afectate regiuni din tara noastra urmand a fi Dobrogea, Oltenia si Banatul.

Conform studiului, productia agricola urmeaza sa fie afectata foarte serios, estimarile actuale aratand ca aceasta urmeaza sa se reduca cu aproximativ 60%.

Seceta creste rata mortalitatii

Seceta poate avea efecte devastatoare asupra sanatatii umane. Aceasta cu atat mai mult cu cat seceta este un fenomen cu frecventa mare in zone extinse din state in curs de dezvoltare, cu populatie numeroasa, se arata in studiul “Aspecte globale privind fenomenele de seceta. Aridizare si desertificare”, semnat de Cristina Huma si Dumitru Chiriac.

„Anemia, malnutritia si, respectiv, subnutritia sunt efecte ale consumului inadecvat de hrana. Aproximativ doua miliarde de persoane din tarile in curs de dezvoltare sunt anemice, iar 1,1 miliarde de persoane din intreaga lume sunt malnutrite – United Nation Population Fund, 2001.

Frecventa subnutritiei este, de asemenea, ridicata in multe regiuni ale lumii. Se estimeaza ca numarul persoanelor subnutrite cronic era, in 1996-1998, de 792 de milioane de persoane, ceea ce reprezinta 18% din populatia totala a regiunilor respective, se arata in documentul citat.

Rata mortalitatii poate depasi cu 50% nivelul general in conditii de temperaturi crescute. Organizatia Meteorologica Mondiala semnala, in acest sens, situatia inregistrata in Chicago (SUA), cand, din cauza valului de caldura din timpul verii anului 1995, s-au inregistrat excedentar peste 500 de decese.

Autorii raportului amintesc de faptul ca “o situatie similara a fost generata in India de temperaturile mari din timpul episoadelor caniculare din 1995 si 1998, cand numarul deceselor s-a ridicat la mai multe mii, depasind rata medie”.