„Alegeri anticipate, ori la toamna, ori dupa 1 ianuarie 2007”

– Cele mai importante masuri ale Cabinetului dv. au fost luate in urma declaratiilor presedintelui Traian Basescu. Pana cand va mai conduce Traian Basescu acest guvern?

– Poate ca e o senzatie care s-a creat, insa guvernul a luat foarte rapid, a doua zi dupa instalare, fara sa astepte ca cineva sa-l traga de maneca, masurile la care noi ne-am angajat prin programul de guvernare.

Ma refer la reforma fiscala, care era anuntata de foarte multa vreme si era imperios necesar ca ea sa fie adoptata, la finele anului trecut, cu maxima celeritate, tocmai pentru ca aplicabilitatea era de la 1 ianuarie 2005.

De asemenea, cealalta masura importanta, referitoare la recalcularea pensiilor, nu este nici ea o noutate, a constituit una din temele de campanie majore ale Aliantei si sigur ca vrem sa ne tinem angajamentele fata de electoratul care ne-a votat.

Cred ca presedintele Traian Basescu nu a facut altceva decat, in ocaziile publice pe care le-a avut, sa reafirme angajamentele pe care noi ni le-am luat impreuna, el in calitate de candidat la Presedintie, eu in calitate de viitor prim-ministru, la acea data. Nu as putea considera nicidecum ca Traian Basescu se amesteca in treburile guvernului.

Intre institutia prezidentiala si guvern exista o buna colaborare, iar institutia prezidentiala are dreptul sa se intereseze de modul in care anumite angajamente politice sunt realizate. Este firesc si normal ca Traian Basescu, in calitate de presedinte ales cu maxima legitimitate, sa aiba un punct de vedere pe toate aceste subiecte.

– Nu va deranjeaza imaginea de presedinte-premier a lui Traian Basescu?

– Nu ma deranjeaza, pentru ca eu cred ca lucrurile se vor lamuri. Presedintele este presedinte, guvernul are alte obligatii si insarcinari, dar problemele de interes social-national si economic pot sa fie si abordate de presedinte ori de cate ori considera ca e necesar.

Vreau sa se inteleaga bine cum functioneaza lucrurile: acum o saptamana presedintele a venit intr-o vizita total neprotocolara la sediul guvernului, iar acum doua zile (marti – n. red.) i-am facut o vizita la fel de neprotocolara, in care ne-am consultat cu privire la calendarul viitor de actiune pe care guvernul urmeaza sa-l intreprinda.

Ma bucur ca, spre deosebire de predecesorii nostri, avem o relatie pe care multi si-ar fi dorit-o, dar n-au reusit s-o aiba.

– De ce intarzie atat de mult nominalizarea secretarilor de stat si cum vor fi ei numiti? Ati facut o impartire pe partide, dar cum se va aplica algoritmul la ministere?

– N-as spune ca intarzie, suntem abia in a doua saptamana de guvernare. Cativa secretari de stat au fost deja numiti, spre exemplu la Ministerul Culturii. In mare, sunt conturate optiunile principale. Numirea este bazata in primul rand pe criteriul profesional.

Incercam, in aceasta faza, sa ne uitam la posibilitatile de restructurare a unor ministere, cu toate ca am convenit ca restructurarea guvernului sa se faca in aproximativ sase luni. Va anunt de acum ca numarul secretarilor de stat va fi redus drastic. Am constatat, cu neplacuta surprindere, ca avem si ministere unde sunt sapte secretari de stat.

O explicatie poate sa fie legata si de dimensiunea ministerului, spre exemplu avem doua ministere supermamut, Ministerul Economiei si Comertului si Ministerul Transporturilor, Lucrarilor Publice si Locuintei, si probabil ca va trebui sa facem niste structuri putin mai suple. Insa, indiferent de acest lucru, numarul secretarilor de stat va trebui redus.

– Veti reduce si numarul de ministere?

– Nu pot sa spun ca este un numar mare de ministere. Suntem intr-o medie rezonabila, insa va disparea, mai mult ca sigur, Ministerul Integrarii si va aparea un Minister pentru Afaceri Europene. Sunt insa deranjat de altceva: in calitate de prim-ministru am in subordinea Cancelariei o serie de agentii care nu prea au ce sa caute acolo.

Sigur, trebuie ca aceste agentii sa functioneze independent, nu trebuie sa fie intr-un conflict de interese cu ministerele.

Prin urmare, trebuie sa separam functia de autoritate de reglementare de cea de executant, si de aceea nu este posibil sa repunem aceste agentii in subordinea ministerelor de unde au plecat, insa nici primul-ministru nu are de ce sa se ocupe de Agentia National Veterinara sau Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci.

– Deci veti diminua si numarul de agentii?

– Nu cred ca numarul lor poate fi redus foarte simplu. Exista in structurile institutionale europene astfel de agentii, care au nevoie sa aiba omologi in Romania cu care sa discute. Aparatul guvernamental, in viitor, va fi structurat in functie de profilul comisiilor de la nivelul Comisiei Europene.

Sunt 25 de comisari europeni, dar nu inseamna ca vor fi 25 de ministri, pentru ca sunt si comisari europeni care nu au de gestionat domenii ministeriale, ci numai politici. Va trebui sa avem in fata fiecarui comisar european un omolog roman.

– Una din cerintele FMI, legate de aplicarea cotei unice de impozitare, a fost reducerea cheltuielilor bugetare pentru a diminua impactul acestei masuri. De unde veti „taia”?

– Vreau sa subliniez un lucru: in final, guvernul este deplin suveran in adoptarea politicilor privind punerea in aplicare a diferitelor programe pe care si le asuma. FMI nu face decat sa atraga atentia asupra respectarii unor corelatii de natura macroeconomica. Pachetul de masuri de reforma fiscala pe care ni l-am asumat are o dubla valenta.

Pe de-o parte, creeaza venituri mai mari pentru cei care doresc sa munceasca, iar pe de alta parte reprezinta un stimulent economic foarte puternic pentru intreprinderile economice. Economia va functiona mai bine, vom avea o crestere economica care va mari veniturile bugetare. Acum sigur ca avem nu numai un minus de venituri, dar si un plus de cheltuieli.

Spre exemplu, anul acesta vor fi cheltuieli suplimentare la buget pentru recorelarea pensiilor, cu 7.054 de miliarde lei. Va trebui sa facem un mic reglaj la capitolul de cheltuieli publice, in special la cele nejustificate.

– Unde, concret?

– Spre exemplu la tot ceea ce inseamna protectia sociala nejustificata. Eu, cu toate ca sunt prim-ministru si am un venit cu mult peste medie, primesc ajutor social pentru cei doi copii, ceea ce nu este normal. Vom acorda ajutoarele sociale dupa nevoi, nu ca un fel de alifie subtire care se intinde peste toata lumea. Va trebui sa facem o reducere importanta a cheltuielilor din sectorul bugetar.

Sunt posturi blocate in structurile bugetare, care vor ramane blocate, si va trebui sa facem reduceri importante la anumite categorii de cheltuieli publice unde, in trecut, s-a observat o scurgere importanta de venituri catre clientela politica. Toate contractele pentru lucrari publice au fost generos dimensionate, in asa fel incat sa satisfaca nevoile clientilor politici.

Resurse sunt, important este sa existe vointa politica necesara.

– Ati numit saptamana trecuta prefectii. Cel de Bucuresti a stat in functie cateva zile. A fost nevoie ca presedintele Basescu sa-si exprime public nemultumirea fata de nominalizarea lui Silvian Ionescu pentru ca acesta sa fie schimbat. Dumneavoastra nu ati avut o problema morala cand ati numit ca prefect de Bucuresti un fost ofiter al Securitatii?

– Eu il cunosc foarte putin pe Silvian Ionescu. Cred ca din acest motiv presedintele Basescu este mult mai indreptatit sa faca aprecieri la adresa lui. Eu l-am vazut pe Silvian Ionescu de cateva ori, in timpul campaniei electorale. El a fost recomandat de conducerea PD pentru aceasta functie si, ca atare, le-am acordat colegilor democrati toata increderea.

Mie mi se pare ca presa a reactionat foarte prompt in cazul lui Silvian Ionescu, si a semnalat o serie de aspecte legate de trecutul lui profesional. Nu am facut decat sa iau act de dorinta lui Silvian Ionescu de a fi eliberat din functie si cred ca aceasta este atitudinea cea mai potrivita, si din partea sa, si din partea Partidului Democrat.

– Presedintele Basescu a anuntat ca aceeasi masura care s-a aplicat in cazul Rafo Onesti se va aplica si in cazul Petromidia. Se pune problema ca facilitatile pe care le-a primit Petromidia de la guvernul anterior sa fie si ele suspendate?

– Cred ca nu este o interpretare corecta a declaratiei domnului presedinte. Dansul a vrut sa spuna ca nu vor exista in Romania doua categorii: unii asupra carora, daca planeaza dubii, sa fie cercetati si anchetati, si altii, daca sunt intr-o relatie oarecare cu puterea, sa fie feriti de consecintele legii. Pentru toata lumea va exista acelasi tratament.

Toti cei care intra in categoria evaziunii fiscale vor suporta acelasi tratament.

– La Petromidia este o situatie similara cu cea de la Rafo?

– Din cunostintele mele, nu exista nici un fel de comparatie posibila, nici un fel de asemanare. Exista posibilitatea ca presa sa verifice, din declaratiile publice facute de conducerea Petromidia, ca sunt cu obligatiile bugetare achitate la zi si, din ceea ce am citit, nu numai atat, ci si obligatiile care decurg din conversia datoriilor in obligatiuni, care sunt purtatoare de dobanzi.

De asemenea, stiu ca dobanzile au fost platite la zi. Insa, daca vor exista suspiciuni cu privire la comportamentul oricarei societati, nu numai al Rompetrol, nu am nici un fel de rezerva daca aceste lucruri se confirma sau nu.

– De ce v-ati vandut actiunile la Rompetrol?

– Atat timp cat colegul meu Dinu Patriciu este un membru marcant al PNL, pot sa apara speculatii legate de posibilul tratament favorabil de care ar beneficia societatea in viitor. Cu toate ca era un plasament foarte bun, a trebuit sa renunt la el.

– Colegul dv. Dinu Patriciu a convocat pentru saptamana viitoare un minicongres la Brasov. Nu este aceasta o actiune ostila fata de actuala conducere a PNL si, implicit, fata de dv.?

– Nu. Stiu de aceasta initiativa politica pe care o are Dinu Patriciu. In PNL poate exista o anumita actiune excesiva de libertate de exprimare, iar acest lucru poate sa creeze impresia unei lipse de unitate si de coeziune. Este reversul medaliei, pe care eu sunt dispus, oricand, sa il accept, la ceea ce am putea numi un partid de tip PSD, cu mentalitati care provin din perioada comunista.

Chiar daca, uneori, riscam sa dam impresia unei anumite dezordini interioare, cred ca e mai bine sa lasam libertatea de expresie sa functioneze asa cum e ea, decat sa incercam sa aplicam metode de reprimare.

– Libertatea de expresie in PNL i-a facut pe unii dintre liberali sa va acuze ca ati numit in guvern numai apropiati de-ai dv. si ca la fel vreti sa procedati si la partid, la Congresul din 4-6 februarie.

– Structura guvernului este suficient de reprezentativa pentru diferitele curente de atitudine care au existat in PNL.

Pot sa va demonstrez contrariul a ceea ce se spune: Mona Musca nu a fost niciodata un apropiat al lui Calin Popescu-Tariceanu; Mircea Cinteza – la fel; Mihai Voicu a fost secretar general al PNL pe vremea lui Valeriu Stoica; Bogdan Olteanu a devenit presedintele Curtii de Onoare si Arbitraj sub conducerea lui Theodor Stolojan; la fel Ionut Popescu, fost consilier al lui Stolojan.

Vreau sa mi se arate si mie care sunt oamenii mei pe care eu i-am promovat in guvern. Cred ca in guvern trebuiau sa fie promovati oameni cu competente profesionale si care sa regenereze structurile de conducere si a varfului partidului. Iata cum se explica intrarea in guvern a unor oameni tineri, care reprezinta noul val.

Eu sunt reprezentantul unei generatii numeroase la nivelul tuturor partidelor. Am aceeasi varsta cu presedintele Traian Basescu. Am ajuns la maturitate, dar cred ca trebuie sa pregatim oameni tineri. Cat priveste partidul, nu am luat inca o decizie privitoare la formula pe care vom merge.

– Ati spus ca veti prezenta Congresului o motiune privind fuziunea cu PD. Este PNL pregatit sa renunte la identitatea sa liberala in favoarea uneia noi, populare, dupa cum propunea presedintele Basescu?

– Trebuie sa separam putin planurile: fuziunea si ulterioara apartenenta la o familie politica europeana. Mie mi se pare foarte important in acest moment procesul de fuziune si, in special, decizia politica prealabila acestui proces. Nu cred ca apartenenta la o familie politica europeana trebuie sa fie o tema de dezbatere majora in acest moment.

Este o falsa tema, iar pentru PNL ceea ce este esential este realizarea unui act de guvernare eficienta. Mie mi se pare nerelevanta acum o dezbatere sterila despre unde sa fim, si cred ca ne ducem pe o pista total eronata. Fuziunea este cel mai important si necesar lucru in acest moment, si ea nu vine decat ca o implinire a unei evolutii politice a PNL.

Aceasta evolutie a inceput cu stangul dupa anul 2000, cand, pe baza unui rezultat deja foarte prost, a mai facut o a doua alegere foarte proasta, sub impulsul conducerii de atunci a partidului, fiind de acord sa semneze un acord politic cu PSD. Consecintele politice nefaste au fost resimtite si, vreme de doi ani de zile, partidul s-a mentinut in zona dramatica de 6-7 la suta.

A trebuit ca totul sa se termine printr-o criza politica majora, care a insemnat demisia presedintelui de atunci al PNL, Valeriu Stoica, si alegerea unui nou presedinte, in persoana lui Theodor Stolojan. In noiembrie 2002, am elaborat proiectul de strategie politica a PNL care s-a bazat pe optiunea fundamentala a unei aliante a Opozitiei, care sa permita contrabalansarea pe scena politica a PSD.

Aceasta strategie si-a adus roadele cand, noua luni mai tarziu, s-a realizat Alianta PNL-PD. Acum nu am foarte mari emotii ca nu ar exista un consens la nivelul ambelor partide in privinta fuziunii.

– Conduceti un guvern format din 4 partide care este foarte fragil. Cata incredere puteti avea in PUR?

– Acum o saptamana (cand Traian Basescu s-a declarat adeptul alegerilor anticipate pentru a scapa de solutia politica imorala numita PUR – n. red.) au fost temeri ca nu ar exista stabilitate politica in perspectiva.

Eu cred ca daca astazi premierul Calin Tariceanu ar hotari, impreuna cu presedintele, sa incerce sa demareze procedurile de alegeri anticipate, prin demisia in bloc a guvernului, nu am putea sa obtinem votul necesar in Parlament.

Exista atat din partea PSD o temere in ceea ce priveste alegerile anticipate, generata de criza interna de care este cuprins, cat si de cealalta parte a actualei majoritati, unde la nici unul din partide nu am sesizat ca ar avea cea mai mica intentie pentru a declansa alegerile anticipate. In momentul de fata, dincolo de o criza de orgolii, nu pot sa vorbesc de o criza politica.

Nu a existat altceva si pot sa afirm, in mod clar, ca, mai degraba, am fost saptamana trecuta in fata unei crize de orgolii decat in fata unei crize politice.

– Ale cui orgolii s-au infruntat?

– Va las pe dumneavoastra…

– Sa inteleg ca nu sunteti un adept al anticipatelor in acest moment?

– Daca voi sesiza in urmatoarele luni ca exista un potential de criza politica, atunci putem decide, la mijlocul anului, ca organizam alegeri anticipate pentru aceasta toamna. Nu ma deranjeaza acest lucru. Un alt posibil termen pe care l-am putea lua in considerare ar fi dupa intrarea Romaniei in UE, dupa 1 ianuarie 2007.

Sigur ca vom fi atunci intr-un moment relativ de euforie politica, dar nu sunt convins ca el va fi acompaniat de unul de euforie stricta a bunastarii personale, pentru ca in 2005 si 2006 vor trebui luate o serie de masuri despre care foarte putina lume a vorbit pana acum si care vor fi costisitoare pentru buzunarul fiecarui cetatean.