ANALIZA: Rosia Montana – un indreptar (Actualizat cu un drept la replica de la RMGC)

ÎNDREPTÁR,îndreptare, s. n. Colecție de norme, reguli și practici pentru un anumit domeniu; călăuză, ghid. – În + dreptar (Înv. „îndreptar” < drept).

Incep prin ce nu imi propun. Nu voi emite un verdict sau o concluzie in dosarul Rosia Montana. Nu intentionz sa produc o opinie de fezabilitate sau o critica legala. Sunt insa frustrat de putinatatea faptelor si de superficialitatea analizelor din dezbaterea publica pe subiectul Rosia Montana, dezbatere extrem de importanta pentru societatea si economia romaneasca. In consecinta mi-am propus sa creez un scurt indreptar in sensul uneo colectii de date si fapte relevante.

Dimensiuni

Rezervele de aur globale – in sensul cel mai larg de „proven, probable, measured, indicated and inferred” – totalizeaza 3 miliarde de uncii (107,000 tone) in 439 de mine active si locatii cu potential de explorare. O treime din total, aproximativ 1 miliarde de uncii, sunt localizate pe continentul nord-american. Numai 31 de mine active si potentiale contin peste 10 milioane de uncii in rezerve inclusiv Rosia Montana (Alba).

Perimetrul concesiunii ce se propune a fi exploatata este neregulat cu dimensiuni laterale mai mari de 2.5 km. Rezervele potentiale din acest perimetru sunt de 11.7 milioane de uncii (328 tone) de aur si de 81 de milioane de uncii de argint (2,271 tone). Pentru comparatie, Grasberg, cea mai mare mina de aur din lume, localizata in Papua (Indonesia), are reserve de 106 milioane de uncii (2,975 tone) de aur. Muruntau, cea mai intinsa (ca suprafata) mina deschisa din lume, se afla in desertul Kyzyl Kum din Uzbekistan si are un perimetru de 3.5km x 2.5km la suprafata. Mai multe detalii pot fi gasite aici.

In consecinta, potentiala mina de la Rosia Montana ar fi in primele 30 din lume (dar nu in top 10) cu rezerve de aproximativ 11% din cele ale celei mai bogate si masurand aproximativ doua treimi suprafata celei mai intinse. Discrepanta intre intindere si rezerve este cauzata de concentratia relativ scazuta de aur din sol.

Valoare

Pretul curent al aurului este de $1,364/uncie si al argintului de $23/uncie. In ultimele 12 luni pretul aurului a variat intre $1,200 si $1,790 iar al argintului intre $18 si $35. In ultimii 5 ani pretul aurului a variat intre $712 si $1,900 iar al argintului intre $9 si $48.

Statul roman are doua principale surse de venit direct daca mina este exploatata. Redeventa („royalty”) si participarea de 25% din actiunile companiei. Viata minei este estimata la 16 ani plus inca 3, cand se va continua rafinarea minereului cu concentratie scazuta de aur dupa oprirea excavarilor. Am aflat azi ca licenta de exploatare expira in 2019 deci ea va trebui renegociata dupa inceperea exploatarii care este previzionata la sfarsitul anului 2016.

PWC a facut in 2012 un studiu comparat al redeventelor si fiscalitatii mineritului in lume. Comparatia cu Rosia Montana nu este imediata pentru ca principalele tari unde se afla mine mari de aur (SUA, Canada, Australia, Africa de Sud) sunt state federale si ca atare exista multiple nivele de redevente si taxe. Se poate observa ca nivelul redeventelor la exploatarea aurului variaza intre 2% – 10% in tarile discutate mai sus dar pot ajunge si la 14%-16% in tari ca Chile, Peru sau in provincii canadiene precum Quebec si British Columbia. Merita mentionat in ca Rusia nivelul redeventei este de 6%. In plus o serie de tari in curs de dezvoltare impun o participare minima a statului in orice proiect minier (in general in jur de 10%).

Cu ajutorul acestor informatii am construit un model financiar simplu prin care am estimat vanzarile minei pe perioada celor 19 ani de activitate. In plus am studiat profitabilitatea medie (la nivel de „Net Income”) inainte de dividende a unor companii specializate in exploatarea aurului si listate la bursa. Aceasta profitabilitate variaza in functie de pretul aurului, geografia exploatarii si ciclurile economice dar se incadreaza in general intre 20% – 30% din venituri. Dupa cum era de asteptat profitabilitatea medie mai mare se regaseste in Africa iar nivelul de jos este predominant in SUA si Canada.

Presupunand ca pretul aurului si argintului ramane constant pe toata durata exploatarii se poate aproxima valoarea care ii revine statului roman (prin redevente si actionariat) precum si sensitivitatile acestei valori la schimbari in pretul aurului si a profitabilitatii medii. Mentionez ca am folosit o dobanda de decontare a fluxurilor de numerar de 3% bazata pe valoarea unui contract de tip CDS pe Romania la 10 ani.

In aceste conditii valoarea in prezent („net present value”) care revine statului roman la o profitabilitate medie a minei de 20% este de aproximativ $1.4 miliarde. Daca profitabilitatea este de 30% suma creste la $1.7 miliarde. Un pret al aurului cu $100/uncie mai mare pe durata expoatarii creste aceasta suma cu $100 milioane. La o profitabilitate de 30% si un pret al aurului la nivelul maxim istoric valoare care revine statului roman este de $2.4 miliarde. In concluzie intervalul aproximativ al beneficiului statului este de $1.4 – $2.4 miliarde de dolari.

Aceste calcule nu includ potentiale beneficii aditionale din exploatarea, de exemplu, a unor metale rare care s-ar putea afla in perimetrul minei. Metalele rare nu sunt asa cum le spune numele rare in sine, ci doar dificil de extras si scump de procesat la concentratia foarte inalta, necesara in industria electronica unde sunt folosite in principal. In prezent cel mai mare producator (si consumator) de metale rare din lume este China, extractia avand loc in mine vechi de aur din secolul XIX. Statutul semi-monopolist al Chinei a dus la o crestere fabuloasa a pretului metalelor rare ceea ce a impulsionat SUA sa inceapa explorarea propriilor mine vechi pentru materiale similare. Geologul Auriel Santimbrean, care a fost peste 20 de ani, pana in 1987, sef la exploatarea minierea de stat de la Rosia Montana afirma recent ca zacamintele de metale rare din perimetrul propus pentru exploatare au o valoare semnificativa. Momentan nu este clar daca potentiala exploatare a acestor minereuri sau, in general, a oricaror alte materiale este supusa unor taxe de redeventa.

Tehnologie

Poate cel mai controversat aspect al unei potentiale mine la Rosia Montana il consta tehnologia de exploatare „cu cianuri”. In termeni tehnici, in engleza, aceasta tehnologie se numeste „cyanide heap-leach gold mining” sau „lesiere cu cianuri”. Acest proces a fost dezvoltat industrial prima oara in 1885 in Glasgow de catre chimistul scotian John Stewart MacArthur cu ajutorul financiar al fratilor Forrest – de unde si numele de procesul MacArthur-Forrest. In ziua de azi 90% din minele de aur din lume folosesc acest proces.

Se incepe prin excavarea pamantului care contine minereu si aducerea la o uzina de macinare si concasare. Apoi se formeaza gramezi mari de minereu in aer liber care stau pe o suprafata impermeabila. Aceste gramezi sunt „irigate” de la varf cu o solutie de cianura de sodiu sau potasiu care apoi se scurge incet (dureaza saptamani) prin gramada de minereu. In cursul acestui proces solutia de cianura dizolva (si astfel extrage) aurul din gramada de minereu. Ea este ulterior colectata intr-un iaz de unde se pompeaza prin tevi la fabrica de procesare unde se extrage aurul. Solutia de cianura ramasa in urma extractiei se pastreaza in iazuri artificiale pentru a fi refolosita sau neutralizata inainte de depozitare. Minereul ramas in urma tratamentului („tailings” sau „sterile”) care contine urme de cianuri se depoziteaza in iazuri de decantare special amenajate unde se varsa de asemenea solutiile de cianuri care nu se mai folosesc si au fost neutralizate. Intregul proces poate fi vazut aici.

Riscuri de mediu

Riscurile majore ale acestui proces tehnologic deriva in principal din folosirea cianurii care este un element toxic. Desi solutiile apoase de cianura se degradeaza relativ rapid in aer liber unele derivate mai putin toxice pot persista ani de zile. In consecinta principalul pericol intr-o exploatare miniera cum se propune la Rosia Montana este scurgerea accidentala a diferitelor solutii pe parcursul procesului de productie. Desi tehnologia a evoluat in ultimele decenii si regulile Uniunii Europene au stabilit parametrii operationali stricti riscurile de intoxicare ale mediului inconjurator exista peste tot in lume. Ca o paranteza, ultima „inasprire” a legislatiei de protectie a mediului (vezi aici) a avut loc ca un raspuns direct al accidentului de la Baia Mare din 2000.

Merita mentionat ca RMCG si-a luat contractual angajamentul de a folosi parametri si mai stricti in exploatare decat o cere legislatia UE. RMCG este de asemeni semnatar al International Cyanide Management Code care este un agrement global sub egida UNEP („United Nations Environmental Program”) la care au aderat principalele companii de minerit din lume.

Un alt aspect important al riscurilor proiectului de la Rosia Montana il reprezinta metodologia de control a parametrilor de siguranta legali si contractuali. Momentan nu este clar care sunt institutiile statului roman responsabile pentru controlul, analiza si eventuala remediere a accidentelor de productie. Nu este clar daca aceste institutii odata identificate au resursele umane si financiare necesare pentru supravegherea unui astfel de proiect timp de 20 de ani.

Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro

ANALIZA: Rosia Montana – un indreptar (Actualizat cu un drept la replica de la RMGC)

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”