Asociatia Europeana a Agentiilor de Comunicare ii scrie lui Ponta: Guvernul si-a incalcat toate promisiunile, a facut doar un spectacol de PR in cazul ordonantei care schimba regulile publicitatii​

Intr-o scrisoare adresata marti premierului Victor Ponta si obtinuta de HotNews.ro, Asociatia Europeana a Agentiilor de Comunicare (EACA) isi exprima „socul” fata de faptul ca ordonanta de modificare a Legii Audiovizualului, ce produce schimbari radicale pe piata de publicitate TV, a fost publicata vineri in Monitorul Oficial, fara niciun fel de consultare publica. Semnatarul scrisorii, directorul general al EACA Dominic Lyle, afirma ca executivul roman nu a respectat niciuna dintre promisiunile facute inainte de Craciun, in discutiile de atunci pe marginea precedentei tentative de modificare a legii. „Motivele din spatele acestei ordonante – numita de The Economist „Legea Voiculescu” – raman un mister”, se arata in scrisoarea transmisa si comisarilor europeni Viviane Reding si Michel Barnier.

Textul scrisorii semnate de Dominic Lyle, director general EACA, adresata premierului Ponta (traducere si adaptare, linkuri si marcaje in text – HotNews.ro):

Draga domnule prim ministru,

In noiembrie 2012, v-am scris pentru a ne exprima profunda dezamagire fata de decizia guvernului roman de a adopta o ordonanta de urgenta ce urmareste sa amendeze o lege organica a statului roman.

In acel moment, am indemnat guvernul dumneavoastra sa suspende ordonanta de urgenta si sa o reia in calcul doar dupa ce va fi urmat calea procedurala si constitutionala ceruta atat de legea europeana, cat si de cea romaneasca. Punctul nostru de vedere a fost sustinut de zeci de organizatii: multinationale majore, proprietari media, precum si institutii si asociatii romanesti ce reflecta valorile UE si interesele economice ale Romaniei si ale afacerilor occidentale.

Am fost socati sa aflam, in seara zilei de vineri, 12 aprilie 2013, ca guvernul dumneavoastra a publicat ordonanta de urgenta – fara procesul necesar promis, fara consultari veritabile, fara consimtamantul clar al Curtii Constitutionale a Romaniei si fara vreun semn ca subiectul s-ar fi aflat pe agenta guvernului. Intr-adevar, guvernul a promis, in decembrie 2012, sa elimine din discutie ordonanta de urgenta – o promisiune facuta cu doar patru luni inaintea publicarii ei si semnata de guvern – si in absenta unui ministru al Justitiei.

Nimic din ceea ce guvernul a promis in saptamanile dinaintea Craciunului nu a fost respectat. Intr-adevar, asa-numitul „proces consultativ” dintre guvern si industria media, pe parcursul ultimelor trei luni, se dovedeste a fi un spectacol de relatii publice. Fiecare comentariu, sugestie, modificare inaintate de comunitatea media a fost ignorata in mod sumar. Ordonanta de urgenta din noiembrie nu a fost modificata in mod semnificativ (cu exceptia eliminarii prevederilor legate de legea audiovizuala) din momentul in care a fost dezvaluita prima data, iar recent – fara vreo notificare prealabila a industriei si publicului.

Drept rezultat, incepand de vineri, organismele care si-au exprimat indoielile initial au facut din nou acest lucru – Asociatiile reprezentand comunitatea media, un numar tot mai mare de clienti de publicitate majori, diplomati occidentali si, din nou, membrii-cheie ai Consiliului Concurentei. Lista continua sa creasca.

Luate ca atare, motivele din spatele acestei ordonante – numita de The Economist „Legea Voiculescu” – raman un mister. Intr-adevar, modul in care poate fi implementata o astfel de lege ca ordonanta de urgenta este dincolo de definitia proprie Romaniei, stabilind conditiile pentru un prejudiciu grav adus interesului public. Daca ar fi existat o situatie de urgenta in cazul acestei masuri, ea nu ar fi fost pastrata la sertar timp de sase luni.

In timp ce ordonanta de urgenta si ambiguitatea termenilor si prevederilor ei au produs o profunda confuzie in cadrul industriei, fara indoiala ca innoieste indoielile legate de amestecul guvernului in comertul liber si in relatiile comerciale.

Asa cum guvernul a incercat sa descrie aceasta initiativa drept un efort de inlaturare a coruptiei, sugerand ca este modelata dupa Legea Sapin din Franta, ea este departe de acest modle atat din punct de vedere al motivarii, cat si din cel al substantei. Daca Executivul roman a dorit o Lege Sapin, ar fi trebuit sa propuna o alta lege in Parlament dupa consultari cu industria, asa cum s-a intamplat in Franta.

Dincolo de afacerile din publicitate si dincolo de procedura guvernamentala, utilizarea unei ordonante de urgenta pentru a administra o economie de piata indica un sistem in care interesele interne speciale au toate atuurile intr-un joc de-a soarecele si pisica. Nu este in interesul unei piete libere atunci cand oficiali ai guvernului spun unor afaceri private ce pot sau nu pot ele sa faca. Aceasta situatie are consecinte ce afecteaza economia Romaniei in ansamblul ei, prin pierderea unor locuri de munca si prin eliminarea unor companii dintr-un peisaj refacut.

Asa cum am facut si in noiembrie, indemnam guvernul sa suspende imediat ordonanta de urgenta pana in momentul in care numeroasele probleme ridicate de industria noastra si de catre ordonanta de urgenta (incluse in scrisoarea noastra detaliata din 28 noiembrie 2012) vor fi primi raspunsuri adecvate.

Al dumneavoastra,

Dominic Lyle

Director General